Motoare fabricate în China sunt expediate discret prin intermediul unor companii-paravan către un producător de drone deţinut de statul rus, sub eticheta de „unităţi de răcire industrială” pentru a evita inspecţiile din cauza sancţiunilor occidentale, au dezvăluit trei oficiali europeni în domeniul securităţii şi documente consultate de agenția de știri Reuters, citată de g4media.ro.
Aceste livrări au permis fabricantului rus de arme IEMZ Kupol să-şi sporească producţia de drone de atac Garpia-A1, în pofida sancţiunilor SUA şi Uniunii Europene impuse în octombrie pentru a perturba lanţul său de aprovizionare, potrivit acestor surse şi documente, inclusiv contracte, facturi şi documente vamale.
Un document intern Kupol, consultat de Reuters, arată că întreprinderea a semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării pentru producerea a 6.000 de drone Garpia în acest an, faţă de 2.000 în 2024. Documentul precizează că peste 1.500 de drone au fost deja livrate până în aprilie.
Această dronă cu rază lungă de acţiune este utilizată de Rusia pentru a ataca ţinte civile şi militare în profunzimea teritoriului ucrainean, armata rusă folosind lunar în jur de 500 de astfel de aparate, susţine Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul Apărării ucrainean (GUR) într-o declaraţie pentru Reuters.
Responsabilii europeni din domeniul securităţii citaţi au solicitat anonimatul, la fel ca şi structurile aflate în spatele lor, din cauza caracterului sensibil al subiectului. De asemenea, aceştia au solicitat ca anumite detalii specifice din documente, cum ar fi datele şi sumele contractelor, să nu fie dezvăluite.
Reuters dezvăluise încă în septembrie trecut că Kupol producea drona Garpia folosind tehnologie chineză, inclusiv motoare L550E fabricate de Xiamen Limbach Aviation Engine Co. La o lună după această dezvăluire, Uniunea Europeană şi SUA au sancţionat mai multe companii implicate în producţia acestor drone, între care şi Xiamen.
În urma sancţiunilor, o nouă companie chineză, Beijing Xichao International Technology and Trade, a început să furnizeze motoare L550E către Kupol, conform facturilor, unei scrisori interne a Kupol şi documentelor de transport analizate de Reuters.
Creşterea producţiei de aparate Garpia şi utilizarea unor noi intermediari pentru furnizarea de piese de schimb sunt dezvăluite miercuri în premieră de Reuters, care nu a putut stabili cum a obţinut Xichao motoarele de la producătorul Xiamen Limbach. Xiamen Limbach nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, iar Xichao nu a putut fi contactat.
IEMZ Kupol, Ministerul Comerţului şi Industriei din Rusia şi Ministerul rus al Apărării nu au răspuns nici ele unor solicitări de comentarii.
Într-o declaraţie pentru Reuters, Ministerul chinez de Externe a indicat că nu este la curent cu exportul de piese pentru Garpia şi a afirmat că Beijingul controlează vânzările externe de produse cu dublă utilizare, în conformitate cu legislaţia chineză şi obligaţiile internaţionale. „China se opune dintotdeauna sancţiunilor unilaterale care nu au niciun fundament în dreptul internaţional şi nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU”, se arată în comunicat.
Comisia Europeană nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentariu din partea Reuters. SUA şi Uniunea Europeană au impus în repetate rânduri sancţiuni companiilor din ţări terţe, inclusiv din China, suspectate că furnizează tehnologii cu dublă utilizare Rusiei. Kupol se află sub sancţiunile UE din decembrie 2022 şi ale SUA din decembrie 2023 pentru implicarea sa în sectorul de apărare rusesc.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află joi în China pentru un summit cu preşedintele Xi Jinping şi premierul Li Qiang, pe fondul tensiunilor legate de sprijinul acordat de Beijing efortului de război al Rusiei. Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, i-a transmis în 2 iulie ministrului chinez de externe Wang Yi că sprijinul acordat Rusiei de către companiile chineze reprezintă o ameninţare la adresa securităţii europene, cerând Chinei să oprească toate schimburile comerciale care alimentează maşina de război a Rusiei, potrivit unui comunicat al UE.
Meia Nouwens, cercetătoare principală în politică de securitate şi apărare chineză la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra, consideră că principala preocupare a Chinei este de a sprijini efortul de război rusesc, astfel încât SUA să rămână focalizate pe Ucraina. „Aceasta nu favorizează o apropiere diplomatică între China şi Europa”, apreciază ea.
China susţine că exercită un control strict asupra exportului de drone şi a componentelor lor şi insistă că nu a furnizat niciodată arme letale niciuneia dintre părţile aflate în război în Ucraina. O sursă apropiată dosarului legat de Beijing subliniază că China produce aproximativ 75% din dronele din lume, majoritatea nefiind destinate uzului militar; dacă Rusia le foloseşte ca arme, acelaşi lucru se aplică şi Ucrainei, a adăugat sursa.
În ajunul summitului, un oficial european a precizat că UE nu cere Chinei să rupă legăturile economice cu Rusia, ci să-şi consolideze controalele vamale şi financiare pentru a limita fluxul de bunuri cu dublă utilizare.
