Ministrul de externe din Tuvalu a ținut un discurs pentru conferința ONU privind schimbările climatice, care se desfășoară la Glasgow până pe 12 noiembrie, stând până la genunchi în mare pentru a arăta cum națiunea sa insulară situată în partea central-vestică a Oceanului Pacific se află în prima linie efectelor încălzirii globale și creșterii nivelului mărilor și oceanelor, notează digi24.ro.
Imaginile cu Simon Kofe stând în costum și cravată la un pupitru așezat în mare, cu picioarele pantalonilor suflecate, au fost răspândite pe rețelele de socializare, atrăgând atenția asupra luptei pe care o duce insula Tuvalu împotriva schimbărilor climatice.
„Declarația mea pune accentul pe situațiile reale cu care se confruntă Tuvalu din cauza efectelor schimbărilor climatice și a creșterii nivelului mării și subliniază măsurile îndrăznețe luate de Tuvalu pentru a aborda problemele foarte presante ale mobilității umane în contextul problemelor de mediu”, a declarat Kofe în mesajul său video pentru COP26.
Videoclipul a fost filmat de postul public TVBC la capătul îndepărtat al Fongafale, principala insuliță a capitalei Funafuti, și va fi difuzat marți, la COP26, când ministrul Simon Kofe urmează să participe într-un panel în care mai mulți lideri politici regionali din Pacific vor discuta despre adoptarea unor măsuri mai concrete, mai rapide și mai agresive pentru a limita impactul schimbărilor climatice.
Cum „se apără” insulele din Oceanul Pacific în faţa schimbărilor climatice. Îşi modifică forma, în loc să se scufunde
Insulele de joasă altitudine din Oceanul Pacific ar putea reacţiona la schimbările climatice modificându-şi forma, în loc să se scufunde, potrivit rezultatelor unui studiu recent ce par să contrazică îngrijorările actuale.
State insulare, cum ar fi Tuvalu, Tokelau sau Kiribati, nu depăşesc nivelul mării decât cu câţiva metri. Acestea sunt considerate cele mai vulnerabile la efectele încălzirii globale, iar locuitorii lor se tem că vor fi nevoiţi să îşi părăsească domiciliile din cauza nivelului în creştere al apelor.
Însă, conform unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă neozeelandezi, britanici şi canadieni, aceste insule ”reacţionează în manieră morfodinamică” la mediu, deoarece sunt constituite din schelete ale organismelor coralifere minuscule mai degrabă decât din rocă solidă.
Potrivit cercetătorilor, acest tip de insulă se transformă treptat în plaje, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra strategiei privind schimbările climatice în ţările vizate.
Promisiuni lipsite de acțiune
Mulți mari poluatori au promis să-și intensifice reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în următoarele decenii, unele state fixându-și ținte de neutralitate climatică din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Cu toate acestea, liderii insulelor din Pacific au cerut săptămâna trecută acțiuni imediate la summitul climatic din Marea Britanie, subliniind că însăși supraviețuirea țărilor lor este în joc.
De altfel, aceștia au criticat faptul că unele dintre cele mai mari economii dependente de cărbune din lume, inclusiv SUA, Australia, China și India, nu au semnat angajamentul de la COP26 privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui până în 2040.
Delegați din aproximativ 200 de țări continuă negocierile pentru ca la finalul summitului climatic de la Glasgow să se ajungă la un acord ferm pentru ca schimbările climatice să fie controlate. Numai că nu este încă foarte clar în acest moment dacă va exista un astfel de acord, multe voci subliniind că COP26, care este considerat cel mai important eveniment dedicat climei organizat după Acordul Climatic de la Paris din 2015, ar putea să se încheie cu un eșec.
Pentru a bloca această perspectivă, sute de mii de persoane au mărșăluit în weekend în mai mult orașe ale lumii, dar mai ales în orașul scoțian Glasgow, împotriva schimbărilor climatice, cerând liderilor mondiali să ia măsuri drastice pentru a combate criza care face ravagii în anumite părți ale globului.
Chiar prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a făcut un apel la acțiune în cadrul COP26, inspirndu-se din criticile pe care i le-a adus chiar lui inițial activista de mediu Greta Thunberg. Boris Johnson a spus că „toate promisiunile de aici nu vor fi altceva decât bla, bla, bla, dacă nu devenim în mod real angajați în combaterea problemelor de mediu”.
