Medicamentele pentru slăbit, armă împotriva infarctului. Cardiologii: reduc inflamația din vase și riscul cardiovascular

Medicamentele destinate scăderii în greutate sunt considerate în prezent de cardiologi drept tratamente cardiometabolice, cu efecte directe asupra riscului de infarct și accident vascular cerebral.

Specialiștii explică faptul că, până la apariția acestor clase terapeutice, nu existau opțiuni medicamentoase dedicate reducerii inflamației vasculare, în afara statinelor administrate în doze mari și a aspirinei în doze mici.

La nivelul arterelor există un strat subțire de celule numit endoteliu, cu rol esențial în menținerea sănătății cardiovasculare. Dacă ar fi desfășurat, acest strat ar acoperi aproximativ șase terenuri de tenis. De starea acestor celule depind apariția infarctului și a accidentului vascular cerebral, precum și speranța de viață.

Factorii de risc cardiovascular, precum fumatul, sedentarismul, hipertensiunea, glicemia crescută sau colesterolul LDL mărit, afectează direct endoteliul. Chiar și cinci kilograme peste greutatea ideală pot crește tensiunea arterială și nivelul grăsimilor din sânge. Potrivit medicilor, două treimi dintre accidentele vasculare au cauze metabolice.

Noile medicamente pentru slăbit, cunoscute ca analogi de GLP-1, copiază un hormon produs în mod natural în intestin. Ele contribuie la reglarea apetitului, dar au și efecte benefice cardiovasculare.

Profesorul Dan Gaiță, medic primar cardiolog, arată că aceste medicamente au un efect suplimentar asupra inflamației cronice asociate excesului ponderal. Aproximativ două treimi dintre pacienții care au suferit un infarct prezintă această inflamație cronică. Potrivit specialistului, această clasă de medicamente poate contribui atât la prevenirea unui nou infarct la pacienții care au avut deja un eveniment cardiovascular, cât și la reducerea riscului la persoanele cu factori de risc crescuți.

Înainte de inițierea tratamentului, sunt necesare investigații precum ecografia abdominală, pentru a exclude prezența calculilor biliari, ecografia tiroidiană și dozarea calcitoninei. Medicamentele pot influența valorile enzimelor pancreatice, precum amilaza și lipaza, însă o creștere ușoară a acestora nu indică automat o patologie.

Hormonul GLP-1 este produs natural de organism, în special după consumul de fibre. În colon, bacteriile transformă fibrele în butirat, care stimulează secreția acestui hormon. GLP-1 transmite creierului senzația de sațietate și ajută la reglarea apetitului, însă este degradat rapid, în aproximativ două minute.

Medicii subliniază că alimentația rămâne esențială, inclusiv pentru persoanele aflate sub tratament medicamentos. Modelul recomandat pentru o farfurie echilibrată presupune jumătate legume, un sfert proteine și un sfert carbohidrați, de preferat din leguminoase precum fasolea, mazărea, lintea sau năutul, bogate în fibre.

Concluzia specialiștilor este că aceste medicamente nu reprezintă doar soluții pentru controlul greutății, ci pot avea un impact major în reducerea inflamației vasculare și a riscului de evenimente cardiovasculare, în contextul unei abordări integrate care include dietă și monitorizare medicală.