Legumele care ne ajută în lupta cu radiațiile

by Dana B.

Un nou studiu dezvaluie ca, pe langa efectul lor anticancerigenlegumele crucifere sunt extrem de utile împotriva radiatiilor, informeaza Le Monde.
Varzabroccoli, varza de Bruxelles, reduc riscul de a avea cancer.

De mai multi ani cercetatorii subliniaza ca un regim alimentar bogat în legume crucifere /varza, broccoli, varza de Bruxelles, determina un risc scazut de a dezvolta diferite forme de cancer. Explicatia o constituie prezenta în aceste legume a substantei indole-3-carbinol /I3C/. Odata ingerata, I3C se transforma într-o alta molecula, al carei acronim este DIM /di-indolyl-metan/.

Datorita unui mecanism ce urmeaza înca sa fie precizat, DIM previne formarea vaselor sangvine ce iriga tumorile, împiedica proliferarea celulelor canceroase si determina moartea acestora.
Însa, la aceasta actiune anticancerigena deja remarcabila a DIM, oameni de stiinta au adaugat recent una neasteptata. Într-un studiu publicat la 14 octombrie în Proceedings of the National Academy of Sciences /PNAS/, o echipa de cercetare americano-chineza a demonstrat ca molecula în cauza le confera sobolanilor si soarecilor o protectie solida împotriva efectelor fatale ale unei puternice radioactivitati.

Pentru a releva acest efect, autorii studiului au expus rozatoarele la o doza de 13 gray, care, în situatii normale, le-ar fi omorat. Se estimeaza ca organismul uman nu rezista unei doze mai mari de 10 gray. Ulterior, în cadrul acestui studiu, s-a constatat ca toti sobolanii care au fost iradiati, însa nu au primit DIM, au murit în urmatoarele 8 zile.

Alta a fost situatia rozatoarelor carora li s-a injectat molecula. În cea mai buna configuratie – doza crescuta si o prima injectie la 10 minute dupa iradiere – circa 60% dintre rozatoare erau înca în viata la o luna dupa iradiere, în pofida faptului ca au primit o doza considerata letala de radiatii. Acest procentaj de supravietuire pana la 30 de zile urca la 80% pentru o doza de 9 gray, care omora 80% dintre animalele care nu au primit niciun tratament, si la 100% pentru o doza de 5 gray, care era fatala pentru un sfert dintre rozatoarele fara DIM.

Oamenii de stiinta au constatat ca dozele mai slabe erau mai putin eficiente si ca rata de supravietuire este mai mare atunci cand prima injectie cu DIM este administrata mai aproape de momentul iradierii.

Ramanea de descoperit cum anume protejeaza DIM organismele expuse la doze de radiatii considerate mortale. Dupa o serie întreaga de experiente pe celule de cultura, cercetatorii au ajuns sa stabileasca un dublu mecanism. Pentru început, ei si-au dat seama ca administrarea de DIM activeaza proteina numita ATM, specializata în repararea ADN-ului: de exemplu, atunci cand acesta este ‘ranit’ sub efectul iradierii. Aici studiul vine cu o nuanta interesanta, dezvaluind ca aceasta actiune de ‘reparare’ nu are loc atunci cand celula în cauza este… canceroasa. Ca si cum DIM ar conferi protectie doar celulelor sanatoase.
Însa, molecula în cauza nu se limiteaza doar la stimularea repararii ADN-ului: autorii studiului au descoperit, de asemenea, ca DIM reuseste sa blocheze moartea celulara indusa de radiatii. Se cunoaste faptul ca expunerea la radiatii ionizante constituie o agresiune fizica susceptibila sa provoace o apoptoza, adica un fel de ‘sinucidere a celulei’. Este ca si cum aceasta ar prefera mai degraba sa moara decat sa lupte pentru supravietuirea sa. Astfel, cercetatorii au descoperit ca DIM declanseaza productia unei proteine care activeaza ea însasi genele însarcinate sa combata apoptoza. De altfel, cele doua mecanisme sunt probabil legate între ele, în conditiile în care se stie deja ca ruptura ADN-ului poate provoca apoptoza celulei ce îl contine.

Desigur, o buna parte din studiu se centreaza pe rozatoare si este dificil de imaginat o iradiere voluntara a unor oameni pentru testarea eficientei DIM la ‘homo sapiens’. Acestea fiind spuse, echipa americano-chineza subliniaza ca studii precedente au aratat ca DIM poate fi administrata fara probleme la om. În opinia oamenilor de stiinta, molecula, prin ineditul sau mecanism de radioprotectie, ar putea atenua perfect sindroamelor acute legate de iradiere, fie ca aceasta este cauzata de un accident radiologic, precum în cazul persoanelor iradiate la un spital din Epinal, fie de o catastrofa nucleara de tip Cernobîl sau Fukushima.

 

Sursa: sanatate.bzi.ro

Facebook Comments