Guvernatorul BNR Mugur Isărescu apreciază că plata în acest a drepturilor salariale câştigate în instanţă care urmează să fie achitate, conform calendarului, în 2015, ar putea elibera resurse pentru bugetul de anul viitor, mai ales că în primele zece luni s-a înregistrat excedent bugetar.
Premierul Victor Ponta a lansat această temă în urmă cu câteva zile, când l-a invitat public pe ministrul delegat pentru buget Darius Vâlcov să analizeze oportunitatea unei asemenea măsuri, în condiţiile în care execuţia bugetară după primele zece luni s-a încheiat cu excedent.
Guvernul are ca ţintă pentru sfârşitul acestui an un deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB.
Executivul a stabilit la finele anului 2012, ca dreprurile salariale câştigate în instanţă să fie achitate eşalonat, pe parcursul a cinci ani.
Isărescu a reluat joi tema investiţiilor publice, care în primele zece luni au scăzut semnificativ comparativ cu 2013, dar şi faţă de nivelul programat iniţial în bugetul pe 2014, arătând că această evoluţie a dus negreşit la încetinirea creşterii economice.
În urmă cu două zile, şeful băncii centrale declarat că scăderea investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor nerealiste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.
La prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, Isărescu a explicat joi că disciplinarea cheltuirii fondurilor publice reprezintă şi efectul luptei împotriva corupţiei.
„Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (…) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung”, a spus joi Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Declaraţiile privind scăderea investiţiilor publice au fost făcute în contextul unor întrebări privind riscurile semnalate de Comisia Europeană, care a avertizat Guvernul că fără măsuri de creştere a impozitelor sau reducere a cheltuielilor deficitul bugetar pe anul 2015 ar putea urca la 2,8% din PIB. În condiţiile în care România şi-a asumat în negocierile cu FMI şi CE un deficit bugetar de 1,4% din PIB în 2015, rezultă că există un deficit suplimentar care trebuie acoperit anul viitor în sumă de 10 miliarde lei.
Isărescu a explicat că excedentul bugetar realizat după primele zece luni ar putea ajuta la construcţia bugetară din 2015, chiar dacă scăderea investiţiilor a dus pe termen scurt la încetinirea creşterii economice.
Oficialul BNR le-a transmis în urmă cu două săptămâni ambasadorilor statelor UE, într-o întâlnire organizată la Ambasada Italiei, că economia românească va continua să încetinească până la finele acestui an, după reducerea ritmului de creştere din prima jumătate a anului.
Comisia Europeană a anunţat la începutul săptămânii că a redus prognoza de creşter economică pentru acest an de la 2,8%, cât estima în luna iulie, la 2%.
Autorităţile române lucrează în continuare pe o prognoză de creştere economică de 2,8%.
