INVIEREA DOMNULUI – SANSA UNEI LUMI MAI BUNE

“Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, iar celor din morminte viata daruindu-le!” este cantarea care a rasunat la miezul noptii in toate colturile lumii si care rezuma esenta acestei sfinte sarbatori fara de care mantuirea noastra nu ar fi fost posibila. Ce dar poate fi mai frumos si minunat decat “daruirea vietii”? Astazi Hristos a biruit moartea prin propria moarte rupand legaturile iadului.
Invierea Domnului sau Pastele este centrul crestinismului! Pastele este intotdeauna sfarsitul si intotdeauna inceputul pentru ca traim dupa Paste si mergem spre Paste! Pastele (care in traducere inseamna “trecere”) este ziua in care Dumnezeu a adus la inceput lumea, dintru nefiinta intru fiinta! Dar, oare, in plan personal ce inseamna Invierea? Ce trezeste in inimile noastre? Reusim, oare, sa trecem si dincolo de simpla participare la slujbe si bucuria strangerii in jurul mesei alaturi de cei dragi? Pentru ca, daca participam la toate slujbele, tinem chiar si post, facem si rugaciuni, insa noi continuam sa fim posomorati si lipsiti de dragoste atunci cu siguranta nu am inteles nimic din sacrificiul facut de Mantuitorul pentru noi pe Cruce si marele dar al Invierii.
Invierea este de fapt revenirea la dragoste, acel sentiment uman care te armonizeaza cu lumea si te desavarseste interior, facandu-te sa iti simti bratele atat de mari cat sa cuprinzi lumea toata! Daca in Sfanta Noapte a Invierii, cand auzim “Veniti de luati lumina!”, odata cu lumina inviaza in noi si dragostea fata de Dumnezeu, oameni, animale si natura, putem spune ,fara a minti: “Hristos a inviat!”. Da!, daca odata ajunsi la casele noastre cu Sfanta Lumina ne reamintim cuvinte precum dragostea, armonia, bunatatea, bucuria si pacea, atunci DA, HRISTOS A INVIAT!, si mai avem sansa unei lumi mai bune!
Doamne ajuta!
Monahul Serafim (Schitul Moneasa)