Industria României se prăbușește după intrarea în recesiune tehnică. Scădere de peste 16% într-o lună

Vești negative pentru economia României: industria înregistrează scăderi puternice chiar la începutul anului 2026, în contextul intrării în recesiune tehnică și al măsurilor de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului.
Datele Institutului Național de Statistică arată că cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16,3% față de luna decembrie 2025. Cele mai afectate sunt industria extractivă, cu un declin de 19%, și industria prelucrătoare, cu o scădere de 16,2%.
Pe marile grupe industriale, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria bunurilor de capital (-23,4%) și în industria bunurilor de uz curent (-21,6%). De asemenea, industria bunurilor intermediare a scăzut cu 9,4%, iar sectorul energetic cu 3,4%. Singura creștere a fost consemnată în industria bunurilor de folosință îndelungată, cu un plus de 6%.
Comparativ cu ianuarie 2025, industria este în continuare pe minus, cu o scădere de 4,3%. Declinele sunt vizibile atât în industria extractivă (-12,8%), cât și în cea prelucrătoare (-4%). În același timp, industria energetică a scăzut cu 10,6%, iar bunurile intermediare și cele de consum au înregistrat, de asemenea, reduceri semnificative.
Aceste evoluții vin după confirmarea intrării României în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv. În trimestrul IV din 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul precedent, după un declin de 0,2% în trimestrul III.
Specialiștii avertizează că această evoluție nu indică neapărat o criză profundă, dar semnalează o încetinire accentuată a economiei. Producția scade, comenzile sunt mai puține, iar atât companiile, cât și populația devin mai prudente în cheltuieli.
Analiștii atrag atenția că dimensiunea scăderii economice din ultimul trimestru al anului trecut este peste nivelul unei simple corecții și poate indica o contracție reală, cu efecte vizibile în economie. În paralel, reducerea consumului și măsurile de consolidare fiscală cresc riscul ca această tendință să continue și în perioada următoare.