man hand puts credit card into ATM
În unele situații, posesorii de carduri sunt sunați de către persoane care pretind a fi de la diverse instituții. Unele zic că sunt de la: Brigada Antifraudă, altele de la ANAF, DIICOT sau DNA. Clienții s-au văzut în situația în care le-au fost cerute informații despre carduri. A fost cerut fie numărul de card, fie codul de securitate, după cum scrie capital.ro. După ce intră în posesia acestor informații, escrocii fac tranzacții pe internet, utilizând informațiile obținute prin telefon.
Aceste tentativă poartă denumirea de „phishing”. Este o metodă prin care un utilizator neautorizat încearcă să intre în posesia datelor tale.
Cele mai des întâlnite tipuri de fraude în gestiunea cardurilor sunt însă skimming-ul și malware. Skimming-ul este procesul de copiere a datelor stocate pe bandă magnetică a cardului. Se face folosind dispozitive electronice speciale. În principiu, această operațiune se poate realiza în două zone:
La bancomat, prin fixarea unui dispozitiv de copiere pe fanta de introducere a cardului, în vederea copierii informațiilor de pe bandă magnetică, și a unei tastaturi false sau a unei minicamere video pentru înregistrarea PIN-ului în momentul introducerii acestuia. În al doilea rând, la POS-ul comercianților. În momentul în care este efectuată plata, cardul este trecut suplimentar și printr-un alt dispozitiv pentru a copia informațiile de pe bandă magnetică. Pentru a evita tentativele de fraudă la comercianți, POS-ul trebuie să fie la vedere.
În cazul fraudelor de tip malware, acestea apar la online banking. Vorbim despre aplicații software care au rolul de a instala fără știința celui care are card, coduri malițioase pe calculator pentru colectarea de date, accesarea rețelei, interceptarea datelor transmise, obținerea de drepturi de administrare asupra stației de lucru sau rețelei de sisteme.
