IMM România: PNRR nu a adus beneficii firmelor, doar „o taxare care mai rău a făcut”

Reformele asumate de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu au produs efecte reale pentru mediul de afaceri, susțin reprezentanții IMM România. Singurele schimbări resimțite de firme sunt cele legate de modificarea sistemului de impozitare, criticate pentru impactul negativ asupra economiei.
Președintele organizației, Florin Jianu, a declarat că aproximativ 65 de ținte și jaloane, din cele aproape 180 aferente cererilor de plată 5 și 6, prezintă un risc ridicat de neimplementare. În acest context, există pericolul pierderii a cel puțin 30% din cele aproximativ 10 miliarde de euro rămase pentru absorbție.
„Din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii, PNRR-ul nu a însemnat o reformă reală, în afară de acele modificări privind sistemul de impozitare, care mai rău au făcut în economie”, a declarat Jianu.
Potrivit acestuia, termenul limită pentru implementarea PNRR este 21 august, iar unele reforme majore sunt în întârziere. Domeniile cele mai afectate sunt energia, transporturile și guvernanța companiilor de stat. În cazul listării companiilor publice, Jianu susține că obiectivele sunt greu de atins într-un timp atât de scurt, având în vedere că astfel de procese durează, în medie, peste un an.
Până în prezent, România a încasat aproximativ 10,78 miliarde de euro din PNRR și Fondul de Modernizare, aferente a patru cereri de plată, dintre care trei au fost deja aprobate. Alte două cereri sunt în curs, iar o a șasea este estimată pentru trimestrul al treilea, în valoare de circa 8,8 miliarde de euro.
Reprezentanții IMM România mai atrag atenția că finanțarea directă pentru firme a fost mult sub necesar. Dintr-un necesar estimat la peste 5 miliarde de euro, alocările au fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro. De asemenea, programele de sprijin, inclusiv cele pentru digitalizare, au întâmpinat dificultăți majore, inclusiv lipsa de transparență și capacitate redusă de absorbție.
Organizația mai subliniază că România rămâne în urma mediei europene în ceea ce privește digitalizarea și integrarea noilor tehnologii, inclusiv inteligența artificială, în economie.