Hristos se naște, dar Îl și slăvim? Hristos din ceruri, dar Îl și întâmpinăm? Și poate că în contextul vieții trăite tot mai mult cu amprenta acelui tot mai des rostit ”nu mai am timp”, întrebarea potrivită ar fi aceea dacă suntem vreodată pregătiți pentru Nașterea Lui Hristos. Suntem? Am fost vreodată?
Deși Nașterea Domnului fusese profețită în nenumărate rânduri, deși Mântuitorul era așteptat de toți, totuși lumea s-a aflat nepregătită pentru întâmpinarea Fiului Lui Dumnezeu pentru că, contrar așteptărilor, Mântuitorul nu avea să se nască în vreun palat sau în vreun pat pufos ci într-o iesle sărăcăcioasă din Betleem, bucurându-Se doar de prezența animalelor și a păstorilor…așadar, vestea cea minunată, bucuria întregii omeniri avea să vină dintr-un loc simplu de la care nimeni nu avea vreo așteptare. Nu așa se întamplă de multe ori și în viața de zi cu zi? Nu găsim de cele mai multe ori prilej de bucurie și liniște în cele mai neașteptate și nepromițătoare locuri? Nu descoperim adeseori că ceea ce are strălucire și promite mult prin aparență aduce în final mari dezamăgiri?
Măreția acelei clipe a venirii Fiului Lui Dumnezeu pe pământ și absența oamenilor avea să deschidă cerurile făcând loc îngerilor pentru a cânta Celui născut din Fecioara Maria: ” Slavă întru cei de sus Lui Dumnezeu și pe pământ, pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2,14) , cuvântul cheie al acestei cântări fiind “bunăvoirea” dintre oameni…pentru că asta avea să izvorască ieslea din Betleem…dragoste și bunăvoirea între oameni . Nu ne place să spunem adesea că sărbătoarea mult așteptată a Crăciunului are ceva magic ? Și nu neapărat vorbim de magia izvorâtă din miile de luminițe ce împodobesc casele ci tocmai din această “bunăvoire” dintre oameni simțită mai mult ca niciodată în această perioadă…pentru că și oamenii pot fi îngeri pentru cei de lângă ei, și sunt! Oricine a simțit în aceste zile să îi caute pe cei din “ieslele” sărăcăcioase a primit aripi de lumină și s-a alăturat îngerilor ce odinioară au coborât pentru a cânta pruncului Iisus…și avem atât de multe exemple de oameni cu aripi de îngeri printre noi!
Marea sărbătoare a bucuriei pricinuite de Nașterea Domnului să aducă celor neputincioși alinare, celor întristați îmbărbătare , celor singuri liniște, iar celor sănătoși aripi de îngeri pentru dragostea arătată celor mai încercați de viață. Și poate că, astăzi, mai mult ca niciodată, ar trebui să ne întrebăm la modul cel mai sincer dacă nu cumva răspunsul marilor probleme, marilor furtuni interioare este întoarcerea la simplitatea ieslei din Betleem…
Sărbători cu bine!
Monahul Serafim (Schitul Moneasa)
