Curtea de Apel București a decis obligarea Guvernului Ciucă de a organiza alegeri locale parțiale, decizia fiind luată într-un proces deschis de Forța Dreptei. În cel puțin 51 de localități din România, printre care și comuna Gurahonț, oamenii nu-și pot alege primarii pentru că Executivul nu dă drumul procedurii, deși posturile sunt vacante și de doi ani. Deși prevederile legale sunt destul de clare, se invocă „vidul legislativ” pentru ca alegerile parțiale să fie declașate în localitățile în care primarii, din diverse motive, și-au pierdut mandatul.
Conform unui comunicat al Forței Dreptei, Ludovic Orban a câștigat procesul împotriva Guvernului Ciucă, pentru refuzul de a organiza alegerile locale parțiale în cazul localităților în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau a celor în care consiliul local a fost dizolvat.
Astfel, Curtea de Apel București a decis joi obligarea Executivului la organizarea alegerilor locale parțiale.
„Obligă pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parțiale locale și să declanșeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcția de primar și pentru consiliul local în toate circumscripțiile electorale care sunt evidențiate în situația centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, ca fiind circumscripții electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat”, se arată în soluția Curții de Apel București.
„Refuzul Guvernului Ciucă de a organiza alegerile locale parțiale, în acord cu obligațiile legale, reprezintă un act de sfidare la adresa comunităților locale în cauză, precum și dovada acțiunii anti-democratice a actualei puteri politice pentru blocarea exercitării unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul de a alege și dreptul de a fi ales”, spune Ludovic Orban.
Conform unei adrese a Autorității Electorale Permanente, înaintată Guvernului în octombrie 2022, În România sunt cel puțin 51 de localități în cazul cărora sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre comune și orașe în care edilii care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul fie că au fost condamnați definitiv, fie au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze sau fie au decedat.
Astfel, în aceste localități mandatul de primar este exercitat interimar de viceprimarii care ajung în această funcție în urma înțelegerilor politice și care au fost aleși pe listele partidelor pentru consiliile locale, nu uninominal.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat la organizarea alegerilor locale parțiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea consiliului local. Instituția care constată este prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informeză Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor.
Etapele sunt bine delimitate în lege, însă Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă nu se grăbesc să le pună în practică. Astfel s-au creat situații atipice cum este cazul orașului Sîngeroz-Băi, care nu mai are primar de doi ani.
