Craterul Batagai din Rusia, „Poarta Iadului”, cum i se mai spune, este cel mai mare crater de permafrost din lume. Deși se află în Siberia, una dintre cele mai reci zone ale planetei, efectele crizei climatice se observă și aici. Gheața se topește, iar craterul se mărește de la un an la altul. Încălzirea globală e un subiect alarmant și ar putea afecta inclusiv viața locuitorilor, pentru că între altele, frigul asigură hrana proaspătă a comunității. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Adânc în inima muntelui este locul unde Kazim Kazanliev, patron de magazin, își păstrează proviziile. Aici e frig – foarte frig – tot timpul anului, chiar și vara. Unele produse sunt ținute aici chiar și doi ani, fără să se strice.
„Aici depozităm ulei de floarea soarelui, conserve de carne, chipsuri de cartofi…” – explică bărbatul.
Opțiunea este practică și mult mai ieftină decât un depozit climatizat. Chiar și vara, temperatura din cămara de gheață este în mod obișnuit la 15 grade Celsius sub zero.
În Siberia, devine din ce în ce mai cald și sub pământ
Dar Kazim își dă seama că nordul Siberiei devine din ce în ce mai cald, chiar și sub pământ.
„În mod normal, aici, în permafrost, e răcoare mereu. Acum a trebuit să acoperim pivnița, pentru a împiedica pătrunderea căldurii. Anul acesta, în cămară a fost cu unul sau două grade mai cald. Schimbarea nu e dramatică, este în regulă”, spune Kazim Kazanliev.
Dar pentru cât timp? În satul Batagai există multe pivnițe de gheață precum cea a lui Kazim. Satul depinde de ele pentru a strânge provizii. Accesul pe uscat este posibil doar când îngheață râul. Atunci, timp de patru luni acela este drumul spre și dinspre exterior.
„Din ianuarie până în aprilie putem folosi rutele de iarnă pentru a primi provizii”, confirmă Kazim Kazanliev.
Vara, cele trei magazine ale lui Kasim primesc livrări săptămânale cu avionul, din capitala regională, Iakuțk. Este scump, dar indispensabil.
„Poarta Iadului” se lărgește
Cu temperaturi care pot scădea la minus 50 de grade în timpul iernii, viața în Batagai este dictată de frig. Permafrostul acoperă încă zona. Dar începe să se topească.
Acesta este craterul Batagaika, la doar câțiva kilometri de sat. Cel mai mare crater de permafrost din lume: lățime de un kilometru și adâncime de o sută de metri. Dar acum crește.
Craterul a apărut din cauza defrișărilor, deoarece pământul înghețat nu mai era protejat de copaci. Acum e vulnerabil și la creșterea temperaturilor arctice.
Reacții în lanț
Topirea permafrostului declanșează o reacție în lanț. Substanțele organice din gheață se descompun, ceea ce eliberează mai multe gaze cu efect de seră. Care la rândul lor duc la mai multă încălzire globală.
„Procesele pe care le observăm la Craterul Batagaika sunt aceleași pe care le vedem peste tot – doar că la scară mai mică. Gheața de sub pământ se topește, apoi pământul se surpă. Se întâmplă peste tot. Craterul Batagaika ne arată cât se poate de clar că nu e de glumă cu permafrostul”, spune Aleksandr Fedorov, cercetător.
Dar situația nu s-a agravat atât de tare în această regiune, deși semnele sunt clare. Localitatea vecină Verhoiansk este unul dintre cele mai reci locuri din lume. Vara aceasta, temperaturile au atins aici 38 de grade. Nu a fost niciodată atât de cald.
Casele s-ar putea prăbuși
Cum majoritatea caselor din regiunea Iakuția au fost construite pe piloni de gheață, căldura ar putea avaria fundațiile clădirilor.
„Casele de aici s-ar putea prăbuși din cauza topirii permafrostului. Se sprijină pe temelii în pământ, la fel ca toate sistemele publice de apă, gaz și canalizare. Dacă pământul începe să se miște, ar putea apărea accidente. Încălzirea globală va provoca multe probleme aici”, spune Mihail Ignațiev, primarul din Verhoiansk.
Pământul se mișcă și în pivnița de gheață a lui Kazim Kazanliev. Peste tot există crăpături largi ca aceasta.
Locuitorii nu par speriați de încălzirea climatică
Kazim toarnă în ele apă, care îngheață, și întărește pereții cu blocuri de gheață. El spune că gheața s-a mișcat întotdeauna, iar fisurile nu au legătură cu încălzirea globală. Și chiar dacă ar avea, spune el, localnicii s-ar adapta.
„Ne vom descurca și fără o pivniță de gheață. Nu e chiar așa de rău. Să sperăm că totul va fi bine”, spune, optimist, patronul de magazin.
În pivnița de gheață a lui Kazim, efectele schimbărilor climatice par a fi încă departe. Și mulți oameni de aici încă nu știu altceva decât frig în majoritatea lunilor anului. Dar asta începe să se schimbe.
Sursa: digi24.ro
