În data de 12 aprilie 2017, la Szarvas, s-a desfășurat Conferinţa Pedagogilor de Naţionalitate din Ungaria, intitulată „Păstrarea limbii și valorilor în învățământul de naționalitate”, organizată de către Institutul Pedagogic ”Gal Ferenc” din Szarvas. La eveniment a participat Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, dar și vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

Printre participanți s-au numărat episcopul romano-catolic de Csanad (Cenad), dr. Kiss-Rigo Laszlo, deputatul parlamentar din Szarvas, Danko Bela, vicepreşedintele consiliului judeţean Bekes, Varfi Andras, rectorul universității gazdă, dr. Kozma Gabor, purtătorul de cuvânt al slovacilor în parlamentul ungar, Fuzik Janos, purtătorul de cuvânt al românilor din parlamentul ungar, Traian Cresta, preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhasz, primarul oraşului Szarvas, Babak Mihaly, primarul din Otlaca-Pustă, Elvira Ardelean, directorul Liceului ”Nicolae Bălcescu” din Gyula, Maria Gurzău Csegledi, s.a. De asemenea au participat directori și cadre didactice de la instituţiile de învăţământ din Ungaria cu profil de naţionalitate (români, slovaci, germani). Prima parte a conferinţei s-a desfăşurat în şedinţă plenară, urmată de lucrări pe secţiuni ale celor trei naţionalităţi.

La secţia română, condusă de prof. Florin Olteanu, au fost prezentate lucrările „Actualități privind modelul de carieră profesională” , (Anamaria Brad Sarca, referent de naţionalitate română la Oficiul pentru Învăţământ din cadrul Ministerului Resurselor Umane ungar), „Identitatea națională și culturală a comunităților românești greco-catolice din județul Bihor în seculul al XIX-lea” (profesor la Liceului ”Nicolae Bălcescu” din Gyula). Mihaela Putin și Adelina Olteanu au prezentat modele de bune practici în grădiniță iar Livius Olteanu a vorbit despre metodele activ-participative utilizate în învățământul primar.

Consulul general român Florin Vasiloni a susținut un discurs în cadrul plenar al manifestării, vorbind despre legislația românească în domeniul protecției identitare a minorităților din România, care depășește standardele europene în domeniu, subliniind că România cere tuturor statelor în care trăiesc cetățeni sau etnici români să asigure menținerea identității culturale, lingvistice, etnice și religioase a acestora.