Fermierii reduc lucrările agricole din cauza costurilor. Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate

Fermierii din România încep să renunțe la lucrările agricole, în special la arat, pe fondul creșterii costurilor și al lipsei lichidităților, avertizează o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). În aceste condiții, până la 30% din suprafețele agricole ar putea rămâne nelucrate în 2026.
Principala cauză este scumpirea motorinei, al cărei preț se apropie de 10 lei/litru, în timp ce costurile pentru lucrările agricole ajung la 1.300-1.800 de lei pe hectar, sume pe care fermierii spun că nu le mai pot recupera.
„Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul. Nu mai pot să bage bani într-o lucrare care nu se mai întoarce”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chișăliță, subliniind că fenomenul nu este vizibil la nivel public, dar are efecte serioase în teren.
Potrivit estimărilor, doar 70-75% din lucrările realizate anul trecut vor fi efectuate în martie 2026, iar alte 10-15% în prima parte a lunii aprilie. După această perioadă, lucrările devin riscante sau nerentabile, iar între 10% și 30% din terenuri ar putea rămâne complet nelucrate.
Specialiștii atrag atenția că nu doar aratul este afectat, ci întregul lanț tehnologic, de la pregătirea solului până la însămânțare și tratamente. În acest context, agricultura nu intră într-un colaps, dar devine tot mai fragilă și dependentă de condițiile meteo.
Reducerea lucrărilor va avea efecte directe asupra producției agricole. În scenarii normale, scăderile pot fi de 1-4%, însă în condiții de secetă acestea pot ajunge la 15% sau chiar mai mult.
Impactul se va resimți și în buzunarul consumatorilor. Estimările indică posibile scumpiri de până la 40% la ulei, 15-30% la carne, 10-25% la pâine și 15-35% la legume. Astfel, coșul lunar de consum ar putea crește cu 60-100 de lei pentru o gospodărie obișnuită și cu până la 300-400 de lei pentru o familie cu doi copii.
La nivel macroeconomic, efectele sunt limitate, agricultura reprezentând aproximativ 2,5% din PIB. Totuși, pierderile pot ajunge la miliarde de lei, în funcție de evoluția prețului motorinei. În scenariul în care aceasta ajunge la 11 lei/litru, până la 30% din terenuri ar putea rămâne nelucrate, iar pierderile economice ar depăși 2,3 miliarde de lei.
Specialiștii avertizează că problema nu este doar scăderea producției, ci creșterea simultană a costurilor pe întreg lanțul economic, de la combustibil și energie până la transport și inputuri agricole, ceea ce poate duce la o „criză de acces” la alimente, chiar și în absența unei penurii.