Inundațiile de la pasajul Micălaca au fost prezentate, miercuri, pe toate canalele posibile, de la ziare locale, la televiziuni naţionale, de la facebook la site-uri online, toată lumea de zbătut problema. Am ajuns, din nou, ruşinea ţării, cu pasajul pe care onor Primăria nu este în stare de vreo zece ani să o rezolve. Probabil, banii care ar trebui daţi pentru pompele respective, sunt prea mulţi ca să fie luaţi de la gura clientelei portocalii, tot mai înfometată. Şi, uite aşa, la fiecare ploicică, trebuie să scoţi barca pneumatică din portbagaj, pe care şoferii arădeni ar trebui să o aibă în dotare ca pe stingătorul auto sau trusa medicală.

În urma apelor, cu care cei de la Compania de Apă s-au luptat vreo câteva ore pentru a elibera pasajul, a rămas un câmp de bătălie, plin de nămol, printre care se aflau şi rămăşiţele eroilor care s-au încumetat să treacă pe sub un pasaj, dintr-o capitală culturală europeană, într-o zi cu ploaie. Bieţii martiri sacrificaţi pe altarul incompetenţiei administraţiei Falcă şi-au lăsat în urmă care ce-au putut. În special numere de maşini, care au fost înghiţite de apele învolburate. Ieri după amiază, muncitorii de la Compania de Apă au reuşit să recupereze de pe câmpul de luptă aceste plăcuţe de înmatriculare şi au ridicat un veritabil monument închinat bravilor şoferi, care s-au încumetat să treacă pasajul. Dacă tot n-a venit monumentul Marii Uniri, măcar pe cel al Marii Inundaţii să-l avem.

Parcă şi afişul cu Horaţiu Mălăele se potriveşte cu situaţia. O fi vorba de curajul orb al şoferilor ? Sau s-o referi la ăia din primărie care nu văd ce se întâmplă în oraş ?