Românii se pregătesc pentru un nou val de măsuri de austeritate în 2026, mai dur decât cel din 2025. Un proiect de lege pus în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării vizează reducerea cheltuielilor bugetare cu peste 3,36 miliarde de lei chiar din 2026, urmând ca, în perioada 2027–2030, economiile anuale să ajungă la aproape 5,8 miliarde de lei.
Documentul propune un pachet amplu de măsuri care combină reduceri masive de personal, cu tăieri de cheltuieli, atât la nivel local, cât și central. Statul pregătește disponibilizări masive în administrație: peste 6.100 de posturi de consilieri personali vor fi desființate, numărul angajaților din instituțiile prefectului va fi redus cu 25%, iar în primării și consilii locale cu până la 30%. Și poliția locală va fi restructurată, în funcție de numărul de locuitori.
La nivel central, proiectul prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în 2026 față de 2025, fără a fi diminuate salariile de bază, însă cu impact direct prin reducerea numărului de posturi, limitarea sporurilor și disponibilizări, acolo unde este necesar. Ordonatorii de credite vor putea aplica inclusiv concedieri, cu respectarea procedurilor legale și după consultarea sindicatelor.
Sunt eliminate și anumite scutiri fiscale considerate nesustenabile, iar statul va putea cesiona creanțe fiscale către entități specializate pentru a accelera recuperarea datoriilor. În plus, din 2026, executarea silită va putea fi extinsă asupra unor indemnizații sociale, iar listele cu debitori vor fi făcute publice.
Autoritățile susțin că pachetul legislativ urmărește „eficientizarea administrației publice” și creșterea autonomiei locale, inclusiv prin atribuții sporite în zona jocurilor de noroc și prin înființarea unui Fond de Regenerare Locală, alimentat cu până la 5% din veniturile locale.
În realitate, după majorările de taxe și impozite din 2025, 2026 se conturează ca un an al ajustărilor dure, cu efecte directe asupra angajaților din sectorul public și asupra contribuabililor. Disponibilizările, tăierea sporurilor și presiunea fiscală suplimentară riscă să afecteze și mai puternic nivelul de trai, într-un context economic deja tensionat.