Dunărea a scăzut atât de mult încât scoate la iveală posibile relicve istorice și fosile de mamut

Nivelul foarte scăzut al Dunării, pe fondul temperaturilor ridicate și al perioadei secetoase, a scos la suprafață obiecte și vestigii ascunse de sute sau chiar mii de ani. În Ungaria și Bulgaria au fost semnalate, în ultimele zile, un posibil proiectil de catapultă, epava unei nave din Al Doilea Război Mondial și fragmente osoase care ar putea aparține unui mamut lânos.
În apropierea cetății Visegrád, în Ungaria, a fost descoperită o sferă din piatră, aproape perfect rotundă. Obiectul a fost observat în albia fluviului și semnalat Muzeului „Regele Matia” din localitate.
Primele observații indică faptul că ar putea fi vorba despre un proiectil folosit de o catapultă sau de o altă mașină de război. Identificarea nu este însă definitivă, iar piesa urmează să fie analizată de specialiști. Zona cetății Visegrád a fost scena mai multor asedii, iar astfel de proiectile au fost utilizate până în secolul al XVI-lea. Dacă ipoteza va fi confirmată, obiectul ar putea avea între 400 și 2.000 de ani.
Tot în Ungaria, în apropiere de Mohács, retragerea apei a făcut vizibilă epava unei nave din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. La Budapesta, Dunărea a coborât miercuri, 29 iulie, până la 23 de centimetri pe mira hidrometrică, sub precedentul minim de 33 de centimetri, consemnat în anul 2018.
O descoperire și mai veche a fost făcută pe malul bulgăresc al Dunării, în apropierea satului Riahovo, de lângă Ruse. Un localnic a găsit mai multe oase neobișnuite, iar specialiștii Muzeului Regional de Istorie din Ruse au identificat, până în prezent, o mandibulă, colți, o omoplată, coaste și alte fragmente osoase.
Cercetătorii iau în calcul ipoteza că rămășițele ar putea aparține unui mamut lânos, Mammuthus primigenius. Confirmarea speciei și stabilirea vechimii fosilelor vor fi posibile după recuperarea, conservarea și analizarea acestora. Specialiștii avertizează că oasele trebuie scoase rapid și cu atenție, deoarece expunerea bruscă la aer poate accelera degradarea lor.
Nivelurile Dunării sunt extrem de scăzute și în România. La 28 iulie, debitul fluviului era de aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă, potrivit Administrației Naționale „Apele Române”. Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos indicau, la 31 iulie, cote de minus 205 centimetri la Cernavodă, minus 160 de centimetri la Călărași, minus 155 de centimetri la Giurgiu și minus 152 de centimetri la Calafat.
Situația afectează navigația pe Dunăre, unele nave fiind nevoite să reducă încărcăturile sau să aștepte condiții mai bune de circulație. Bancurile de nisip și adâncimile insuficiente creează dificultăți inclusiv pentru transportul cerealelor, carburanților și al altor mărfuri.