Două cuvinte ieșite ca dintr-un disc zgârâiat de patefon, tot la câteva zeci de secunde interval, din gura lui Pavel Piroș în interviul dat de către acesta la finalul meciului. Vizibil marcat de înfrângera la limită suferită de Șiomii Pâncota, o înfrângere nemeritată după aspectul jocului, președintele clubului pîncotan își găsea greu cuvintele. Și cum să nu te domine tristețea când jucătorii gazdă au jucat mai bine decât cei de la titratul club gorjean. Cum să nu fi mâhnit când ai 4-5 ocazii mari și marchezi doar o singură dată, iar, în schimb , oaspeții au o ocazie și jumătate și marchează de două ori. Cum să nu crapi de ciudă , când mai sunt 10 minute până la final și portarul Ovidiu Pașcalău este învins de propriu-i coechipier, Suciu.
Cum să nu te doară sufletul când în tribunele stadionului din Pâncota s-a bătut recordul numărului de spectatori prezenți, iar tu sau ei jucătorii, nu le poți și nu le pot dărui o o calificare în optimile Cupei României, implicit o nouă adversară din prima ligă.
”Din păcate”…Două cuvinte repetate ca un robot de Pavel Piroș tot la a doua frază din interviul acestuia.. Cred că ar fi fost îndeajuns ca tot monologul său să se rezume la aceste două cuvinte și cei prezenți la meci ar fi înțeles totul.
Ioan Hamza
