DEZASTRUL DEMOGRAFIC ILUSTRAT ÎN NUMĂRUL ABSOLVENȚILOR DE BACALAUREAT

by Dana B.

Numărul de absolvenţi de bacalaureat a scăzut de la o medie de 170.000 pe an între anii 2007 şi 2009 până la o medie de 96.000 între anii 2013 şi 2016. Facultăţile au rămas cu o capacitate de 62.000 de locuri şi acum aleargă după candidaţi.

Dezastrul demografic îşi arată astăzi efectul te­ri­bil la numărul de ab­solvenţi de bac, care s-a înjumătăţit în ulti­mii opt ani, de la o medie de 170.000 la o medie de 96.000 în ultimii trei ani.

Consecinţa este că universităţile au dintr-o dată, în mai puţin de un deceniu, o supracapacitate care se poa­te compara doar cu cea a întreprin­derilor industriale din ultimii ani de dinainte de ‘89.

Deşi aparent populaţia României a scă­zut din 1989 în prezent doar cu 15%, de fapt scăderea populaţiei şcolare este mult mai mare, pentru că cei 3 milioane de români plecaţi din ţară şi-au luat, în cea mai mare parte, copiii cu ei.

Ca ur­mare, astăzi liceele şi universităţile ră­mân goale.

Reducerea la jumătate în opt ani a unei generaţii de absolvenţi este un şoc pentru sistemul universitar, dar pe de altă parte poate fi o şansă pentru creşte­rea calităţii.

Scăderea populaţiei şcolare şi numărul mare al absolvenţilor de liceu care nu au reuşit să promoveze în ultimii ani exa­menul de bacalaureat afectează businessul universităţilor de stat, care aproape că rămân fără candidaţi pentru locurile cu taxă.

Anul acesta, circa 88.000 de ab­solvenţi de liceu au reuşit să promoveze bacalaureatul din prima se­siune a examenului, numărul aces­tora fiind de 1,8 ori mai scăzut decât în urmă cu zece ani, potrivit datelor de la Mi­nisterul Educaţiei.

Pentru aceştia, oferta educaţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat este de 62.000 de locuri finanţate de la buget, număr menţinut constant în ultimii 10 ani.

Astfel, concurenţa potenţială pentru un loc la buget într-o facultate de stat a scăzut de la un nivel-record de 2,8 candidaţi pe loc în 2008 la 1,4 candidaţi pe loc în 2016.

„Este adevărat că numărul de candidaţi a scăzut, dar şi numărul de studenţi, per total, a scăzut. Acum numărul este jumătate. (…) Scăderea numărului de candidaţi pentru facultăţile de stat va conduce la o creştere a calităţii în învăţământul superior. Vor fi grupe de studenţi mai mici, iar procesul didactic va trebui readaptat astfel încât să răspundă cerinţelor pieţei economice”, a explicat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi fost ministru delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în perioada 2012 – 2014. El a adăugat că universităţile publice nu ar trebui să-şi consolideze bugetul exclusiv pe taxele de la studenţi.

„Cred că este o abordare greşită să considerăm că singura sursă de venit a unei universităţi este reprezentată de studenţi, în special de cei de la locurile cu taxă. Trebuie să diversificăm structura veniturilor, aşa cum fac marile universităţi. Cercetarea, pro­iectele naţionale şi internaţionale cu finanţare externă trebuie să constituie partea importantă din buget. În cazul nostru, doar 30% din buget care provine din finanţarea directă de la bugetul de stat alocat pentru studenţi. Sunt puţine locuri cu taxă şi nu am luat foarte mulţi cu taxă pentru că noi am ajuns deja la un număr mare de studenţi. Cu prea mulţi studenţi nu facem faţă şi există un pericol de scădere a calităţii, ceea ce nu ne interesează”, a mai spus Costoiu, care conduce o universitate cu un efectiv de 30.000 de studenţi la licenţă, masterat şi doctorat şi care scoate anual la concurs câte 5.000 de locuri pentru absolvenţii de bacalaureat care vor să se înscrie la această instituţie.

Scăderea populaţiei şcolare este un alt factor care a contribuit la scăderea candi­daţilor potenţiali pentru facultăţi, având în vedere că numai în ultimii 10 ani a scăzut cu 15%, de la 4,4 milioane de elevi şi studenţi în 2007 la 3,7 milioane în 2015. Însă acest factor nu este singular, spun angajatorii.

„Populaţia şcolară a scăzut, dar nu atât de mult. Cu cât facultăţile vor avea, la intrare, o ştachetă cât mai ridicată – adică vor avea examen şi nu admitere pe bază de dosar – cu atât şansa acelor facultăţi de a avea copii buni va creşte, iar concurenţa va fi mai mare”, a explicat Măriuca Talpeş, liderul grupului pentru educaţie din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. Ea a spus că acest lucru s-a întâmplat în cazul Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, care, atunci când a decis să introducă admiterea, a avut candidaţi mai buni şi mai mulţi.

Sursa: ziarulfinanciar.ro

Facebook Comments