Departamentul de Stat al SUA: Corupția rămâne principala problemă a României

Corupția guvernamentală și cea la nivelul mediului de afaceri rămâne un fenomen răspândit la nivelul României, în condițiile în care condamnările sunt tot mai greu de obținut. Mai mult, prescripția răspunderii penale reprezintă o altă problemă a actului de justiție. Investitorii americani se plâng de corupția prezentă la nivel guvernamental, dar și în mediul de afaceri din România. Raportul Departamentului de Stat al SUA (Romania Investment Climate Statement) menținează printre cele mai corupte instituții, serviciul vamal, funcționarii administrațiilor locale și autoritățile financiare. Documentul a fost publicat în luna septembrie și descrie climatul investițional din România. Acesta este unul dintre puținele documente care critică Justiția din România după ridicarea Mecanismului de Verificare și Cooperare. Raportul Departamentului de Stat avertizează cu privire la corupția care funcționează la nivelul cel mai înalt al statului. De asemenea, se face referire și la problemele din Justiție, aspecte ocolite de rapoartele Comisiei Europene privind justiția și statul de drept din România, puternic cosmetizate politic. În analiza dedicată justiției și corupției din România, Departamentul de Stat atrage atenția că practicile corupte sunt rîspândite în mai multe sectoare de activitate. Este citat avertismentul OCDE conform căruia măsurile de descurajare avansează prea lent, iar modificările legislative și presiunile asupra DNA au afectat eficiența luptei anticorupție. „România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62”, se arată în raport. Raportul recunoaște că România a făcut pași importanți în combaterea acestui fenomen, dar corupția continuă să fie „o provocare majoră”. În document sunt criticate modificările legislative care au dus la eșecul luptei anticorupție și la închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripției. Mai mult, se vorbește despre percepția covârșitoare din mediul de afaceri conform căruia fenomenul este generalizat. O problemă gravă, semnalată în raport, o reprezintă blocajul juridic generat de prescripția răspunderii penale. Conform datelor oficiale, între 2022 și 2025, un număr de 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza prescripției. Mai mult, România pierde procese la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor. În anul 2024, au fost deschise 137 de cauze, la CEDO, împotriva statului român. Aceste date plasează România între primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața Curții Europene. România a pierdut 62 de cauze la din cauza duratei excesive a proceselor. Sistemul judiciar românesc este înapoiat și rămâne bazat, în mare parte pe hârtie, deși digitalizarea a progresat oarecum în timpul pandemiei. Acest lucru face ca dosarele ce vizează corupția să se deruleze cu dificultate, pe parcursul multor ani, scrie b1tv.ro.