Datorii record la stat: firmele au ajuns la 77,8 miliarde lei restanțe. Bucureștiul și construcțiile conduc topul

Economia trimite un semnal clar de avarie. Datoriile firmelor către bugetul de stat și bugetele sociale au crescut din nou în trimestrul IV din 2025, ajungând la 77,8 miliarde lei, față de 76,7 miliarde lei în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de platforma de analiză financiară RisCo.ro.
La final de an, 45.108 firme figurau cu restanțe la buget, cele mai multe din sectoarele construcțiilor, comerțului și transporturilor.
Cea mai mare parte a sumelor restante, 58,5 miliarde lei, reprezintă obligații către bugetul de stat. Alte 14,4 miliarde lei sunt datorii la bugetul asigurărilor sociale, peste 4,4 miliarde lei la bugetul de sănătate, iar 509 milioane lei la bugetul asigurărilor pentru șomaj. În plus, 1,65 miliarde lei din datoriile către bugetul de stat sunt contestate în instanță.
Distribuția teritorială arată o concentrare masivă în București, unde se înregistrează 30,9 miliarde lei, aproape 40% din totalul național, și 17.917 firme restante. Urmează Ilfov, cu 7,3 miliarde lei, Constanța, cu 3,5 miliarde lei, Timiș, cu 2,7 miliarde lei, iar Sibiu, Buzău și Hunedoara depășesc fiecare pragul de 2 miliarde lei. La polul opus, Covasna, Vâlcea și Sălaj au datorii sub 200 milioane lei.
Pe domenii de activitate, construcțiile rămân principala sursă de restanțe. Companiile din construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat datorii de 5,3 miliarde lei și însumează 5.992 de firme restante. Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului are restanțe de 4,5 miliarde lei, iar comerțul cu ridicata specializat al altor produse a ajuns la 2,8 miliarde lei.
Niveluri ridicate de datorii se mai înregistrează în industria chimică, 2,3 miliarde lei, activități de protecție și gardă, 1,9 miliarde lei, construcția de drumuri și căi ferate, 1,9 miliarde lei, și transportul rutier de mărfuri, 1,7 miliarde lei.
Creșterea restanțelor pune presiune suplimentară pe bugetul public, într-un context economic deja tensionat, în care statul încearcă să stabilizeze veniturile și să limiteze deficitul.