Cu ce înlocuim proteinele din carne

by Cristian Dobre

Primăvara bate la uşă şi odată cu ea cel mai lung Post din an. Persoanele care ţin post vor exclude vreme de o lună şi jumătate din alimentaţie carnea şi produsele de origine animală – surse bogate în proteine, dar nu singurele. Medicii nutriţionişti recomandă ca din grupa alimentelor bogate în proteine să consumăm două-trei porţii pe zi.

Dacă renunţăm la carne, lapte, ouă, brânză – cele mai la îndemână surse de proteine – atunci trebuie să facem loc în alimentaţie leguminoaselor. Principalele leguminoase utilizate în alimentaţia omului sunt fasolea, mazărea, lintea, năutul, soia, nucile, alunele şi arahidele. Dintre acestea, mazărea, fasolea boabe, lintea şi soia conţin cea mai mare cantitate de proteine dintre toate vegetalele.

Soia conţine un procent foarte mare de proteine cu valoare biologică mare – până la 40% din greutatea uscată a grăuntelui – care adună totţi aminoacizii esenţiali. De altfel, soia este singura sursă vegetală ale cărei proteine sunt considerate identice ca valoare nutritivă cu cea a proteinelor din carne. În plus, leguminoasele conţin vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9 şi E şi minerale precum potasiu, fier şi fosfor, noteaza adevarul.ro.

Din soia se poate obţine tofu – brânza de soia. Aceasta se prepară adăugând laptelui de soia un coagulant – lămâie – şi punând la presiune timp de câteva zile până se obţine o consistenţă semisolidă. Tofu se foloseşte pentru a înlocui brânza prosapătă. Pentru că are gust neutru se asezonează cu sare şi ierburi aromatice. În timpul postului carnea poate fi înlocuită cu soia texturată, cuburi, şeniţel, mezeluri vegetale, care pot conţine doar soia pură în combinaţie cu făină de cereale.

Adesea, însă pe parcursul procesării se adaugă cantităţi mai mari sau mai mici de ulei care determină creşeterea importantă a numărului de calorii. Soia mai conţine un fosfolipid foarte important pentru funcţionarea sistemului nervos ce reduce colesterolul, fitoestrogeni şi fitochimicale cu efect anticanceros şi de echilibrare hormonală.

Consumul de nuci şi alune ameliorează profilul lipidic, reduc inflamaţia, stresul oxidativ şi rezistenţa la insulină, prin aceste efecte contribuind semnificativ la scăderea riscului cardiovascular. Este important de ştiut că leguminoasele pot produce balonare şi disconfort abdominal. Aceste efecte neplăcute pot fi evitate prin schimbarea de mai multe ori a apei în care leguminoasele sunt înmuiate şi fierte.

Sursa: bzi.ro

Facebook Comments