România a cheltuit, în perioada 2022–2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, conform unui răspuns al Consiliului Fiscal transmis unui membru al partidului AUR, potrivit Curs de Guvernare. Suma acoperă sprijin militar, umanitar și financiar.
Aceasta reprezintă, în medie, circa 0,2% din PIB-ul anual, mult sub nivelurile vehiculate în spațiul public. Deși detaliile precise ale ajutorului sunt secretizate, estimările Parlamentului European, bazate pe surse precum Institutul de Economie Mondială de la Kiel, confirmă cifra de 0,42% din PIB pentru 2024.
În România a circulat informația eronată că ajutorul ar fi echivalat cu 3,5% din PIB, contribuind la deficitul bugetar record. În acest context, europarlamentarul Gheorghe Piperea a solicitat Consiliului Fiscal să evalueze impactul sprijinului acordat Republicii Moldova și Ucrainei asupra deficitului.
Consiliul Fiscal precizează că principalele cauze ale dezechilibrului bugetar sunt „programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și neglijarea necesității creșterii veniturilor fiscale”. Printre factorii concreți se numără majorările salariale din sectorul public, indexarea și recalcularea pensiilor, precum și schema de compensare a prețurilor la energie. România se află, de altfel, în procedură de deficit excesiv încă din 2020, mult înainte de izbucnirea războiului, scrie b1tv.ro.
Din surse publice reiese că România a donat Ucrainei echipamente militare precum sistemul de apărare aeriană Patriot, obuziere M1981, lansatoare de rachete APR-40, vehicule blindate amfibii TAB 71, mitraliere grele și aruncătoare de grenade.
Consiliul Fiscal, instituție autonomă înființată în 2007, are rolul de a oferi evaluări independente ale politicilor fiscale și bugetare ale Guvernului, funcționând ca un observator extern cu rol consultativ și de expertiză.
