Suprafața totală a pădurilor tropicale distruse în anul 2021 este mai mare decât întreg teritoriul Cubei, iar devastarea zonelor naturale a produs mai multă poluare decât tot dioxidul de carbon eliberat în atmosferă de India într-un an prin arderea de combustibili fosili, potrivit unei analize publicate joi și citată de digi24.ro.
În jur de 11,1 milioane de hectare de pădure au fost distruse în 2021, în special din cauza defrișărilor și a incendiilor, arată o analiză a Institutului Resurselor Globale (WRI) și a Universității din Maryland.
Unele dintre incendii au fost declanșate pentru a crea teren arabil și multe altele au fost exacerbate de schimbările climatice. Distrugerea pădurilor tropicale au eliberat 2,5 gigatone de dioxid de carbon anul trecut, echivalentul tuturor emisiilor de gaze provocate prin arderea combustibililor în India, al treilea cel mai mare emițător de gaze de seră.
Anul trecut, în fiecare minut, am pierdut o zonă de păduri tropicale mai mare de 10 terenuri de fotbal
Pierderile au fost mai puțin severe decât în 2020, dar defrișările continuă într-un ritm alarmant în zona tropicelor. Din întreaga suprafață pierdută, 3,75 de milioane de hectare au fost păduri virgine, ceea ce înseamnă că în 2021, în fiecare minut, s-a pierdut o zonă împădurită egală cu 10 terenuri de fotbal, potrivit raportului WRI.
„Ceea ce e important de înțeles este că pădurile, în special pădurile tropicale, fac parte din sistemul climatic mondial”, a spus Frances Seymour, cercetător WRI. „Așadar, ele nu sunt dispozitive de depozitare a carbonului, ci influențează transferul de energie și umiditatea din atmosferă în moduri care afectează ploile și modelele de circulație globală.”
Incendiile joacă și ele un rol tot mai important în procesul de pierdere a suprafeței acoperite de pădurile tropicale. Seymour a explicat că apare un efect compus între defrișări și schimbările climatice.
Mai mult de 96% dintre defrișări au loc în țările care dispun de păduri tropicale, printre care se regăsesc Brazilia, Indonezia și Republica Democrată Congo.
Concluzia raportului se bazează pe imaginile din satelit care arată cum s-a schimbat peisajul în zonele afectate de defrișări. În țările în care tăierile de păduri sunt mai rare, incendiile ar putea fi de vină pentru aceste schimbări.
Peste 40% din pădurile tropicale distruse în 2021 se aflau în Brazilia
Cu toate acestea, pădurile boreale, care se găsesc în principal în climatele reci din Rusia, Canada sau Alaska, au suferit cele mai mari pierderi de până acum: 8 milioane de hectare au fost distruse anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 33% față de anul 2020.
De vină ar fi mai ales incendiile masive care au devastat pădurile din Rusia și care au distrus 6,5 milioane de hectare în 2021.
De vină pentru distrugerea pădurilor boreale ar fi mai ales incendiile masive care au devastat Rusia și care au distrus 6,5 milioane de hectare în 2021. Foto: World Resources Institute
La tropice, peste 40% din pădurile distruse erau pe teritoriul Braziliei. În jur de 1,5 milioane de hectare de pădure din țara sud-americană au fost complet șterse de pe hartă, în special în regiunea amazoniană – o suprafață de trei ori mai mare decât cea distrusă în Congo, a doua pe lista țărilor care au pierdut cele mai întinse zone de pădure.
În Brazilia, principalul motor al defrișărilor este extinderea terenurilor agricole care au crescut cu 9% între 2020 și 2021.
În analiza WRI se avertizează că pierderea pădurilor va împinge Amazonul spre un punct de cotitură de unde va înceta să mai fie cel mai important filtru pentru emisiile de carbon și ar putea chiar să devină un emițător net de dioxid de carbon.
