China a transmis Indoneziei să oprească forajele de țiței și gaze naturale pe teritoriul maritim pe care ambele țări îl consideră ca fiind al lor, scrie digi24.ro. Solicitarea a venit în urma unui impas legat de divergențele teritoriale din Marea Chinei de Sud, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu acest dosar.
Cererea, considerată fără precedent, a accentuat tensiunile asupra resurselor naturale între cele două țări, într-o zonă volatilă de o importanță strategică și economică globală.
Într-o scrisoare trimisă către Ministerul de Externe al Indoneziei, diplomații chinezi au solicitat în mod clar guvernului de la Jakarta să oprească forajul la o platformă offshore temporară, deoarece aceasta se află pe teritoriul chinez. Informația a fost publicată de Muhammad Farhan, un parlamentar indonezian care face parte din Comisia pentru securitate națională.
„Răspunsul nostru a fost foarte ferm. Nu vom opri forajul pentru că este dreptul nostru suveran”, le-a declarat Farhan jurnaliștilor de la Reuters. Aceasta a mai spus că „scrisoarea a reprezentat primul efort al diplomaților Chinei de a-și împinge agenda politică împotriva drepturilor noastre conform Legii Mării”.
De asemenea, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Indoneziei a declarat că „orice comunicare diplomatică între state este de natură privată și conținutul acesteia nu poate fi făcut public”.
La rândul lor, Ministerul de Externe al Chinei, Ministerul Apărării de la Beijing și ambasada chineză din capitala Indoneziei au refuzat să acorde un răspuns oficial legat de acest dosar și solicitarea Beijingului către autoritățile de la Jakarta.
Însă alte trei persoane au declarat că au fost informate cu privire la acest subiect, confirmând existența scrisorii. Doi dintre acești oameni au spus că autoritățile din China a cerut în repetate rânduri ca Indonezia să oprească forajul în Marea Chinei de Sud.
Indonezia susține că capătul sudic al Mării Chinei de Sud este zona sa economică exclusivă în conformitate cu Convenția ONU privind dreptul mării și din 2017 numește zona drept Marea Natuna de Nord.
China s-a opus schimbării denumirii și insistă că calea navigabilă face parte din revendicările sale teritoriale în Marea Chinei de Sud. Curtea de arbitraj de la Haga a găsit însă în 2016 a fi fără temei juridic aceste revendicări.
China este cel mai mare partener comercial al Indoneziei și a doua cea mai mare sursă de investiții. Liderii indonezieni au păstrat tăcerea în legătură cu scrisoarea pentru a evita conflictul sau o disputa diplomatică cu China, au declarat parlamentarul Farhan și alte două persoane care au vorbit cu jurnaliștii de la Reuters.
Farhan a precizat și că China, într-o scrisoare separată transmisă guvernului de la taipei, a protestat și împotriva exercițiilor militare Garuda Shield, predominant terestre, desfășurate de armata Indoneziei în luna august alături de armata SUA. Exercițiile au implicat 4.500 de militari din Statele Unite și Indonezia. Evenimentul desfășoară în mod regulat încă din 2009. Însă anul acesta a fost pentru prima dată când China a protest împotriva acestuia.
„În scrisoarea lor oficială, guvernul chinez și-a exprimat îngrijorarea cu privire la stabilitatea securității în zonă”, potrivit Farhan.
Tensiunile s-au accentuat, iar SUA a intrat în joc
La câteva zile de la sosirea platformei semi-submersibile Noble Clyde Boudreaux la Tuna Block din Marea Natuna pentru a fora două puțuri de evaluare pe 30 iunie, o navă chineză a Pazei de Coastă a fost la fața locului, potrivit datelor de mișcare a navei. Curând i s-a alăturat o navă indoneziană a Pazei de Coastă.
În următoarele patru luni, navele chineze și indoneziene s-au interceptat reciproc în jurul zăcământului de petrol și gaze din Marea Chinei de Sud, ajungând frecvent la o milă marină una de cealaltă, conform unei analize a datelor de identificare a navelor și a imaginilor din satelit realizate de Asia Maritime Transparency Initiative (AMTI), un proiect condus de Centrul de Studii Strategice și Internaționale din SUA.
Datele și imaginile analizate de AMTI și Indonesia Ocean Justice Initiative (IOJI), un think-tank independent cu sediul în Jakarta, arată că o navă de cercetare chineză, Haiyang Dizhi 10, a sosit în zonă la sfârșitul lunii august, petrecând șapte săptămâni în apele din jur și patrulând în jurul D-Alpha Block, o zonă de petrol și gaze evaluată la 500 de miliarde de dolari de guvernul indonezian.
„Pe baza modelului de mișcare a navei, părea că aceasta efectuează un studiu științific al zonei D-Alpha”, a spus Jeremia Humolong, cercetător la IOJI.
Pe 25 septembrie, portavionul american USS Ronald Reagan a ajuns la 7 mile marine distanță de instalația de foraj Tuna Block din Marea Natuna. Acesta este primul caz observat al unui portavion american care operează atât de aproape de un litigiu maritim în Marea Chinei de Sud, conform unui raport publicat de AMTI luna trecută.
Patru nave de război chineze au fost, de asemenea, desfășurate în zonă, potrivit IOJI și pescarilor locali.
Strategia Chinei. Îi chemi pe toți la masă
China este în negocieri cu 10 state din Asia de Sud-Est, inclusiv Indonezia, pentru a elabora un cod de conduită pentru Marea Chinei de Sud, care reprezintă o cale navigabilă bogată în resurse naturale și care reprezintă cel puțin 3,4 trilioane de dolari din comerțul anual. Discuțiile, organizate în formatul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), s-au reluat anul acesta, după ce au fost oprite din cauza pandemiei.
Poziția din ce în ce mai agresivă a Beijingului în Marea Chinei de Sud a stârnit îngrijorare la Jakarta, au declarat patru surse guvernamentale pentru Reuters.
Indonezia nu a avut nicio pretenție oficială asupra zonelor Mării Chinei de Sud în conformitate cu regulile ONU, considerând că extinderea apelor sale este deja stabilită în mod clar de dreptul internațional.
Președintele chinez Xi Jinping a încercat să reducă tensiunile dintre China și statele din Asia de Sud-Est, spunând la summitul liderilor China-ASEAN de luna trecută că Beijingul „nu va căuta să intimideze statele mai mici” din regiune.
