Despre cancer
Cancerul reprezintă creșterea necontrolată a celulelor anormale din organism și se dezvoltă atunci când mecanismul normal de control al organismului nu mai funcționează. Aceste celule anormale pot forma o masă de țesut, numită tumoră. Există mai multe tipuri de cancer, dintre care unele, cum ar fi leucemia, nu formează tumori. Cancerul poate apărea oriunde în corp. La femei, cancerul de sân este unul dintre cele mai frecvente, în timp ce la bărbați cancerul de prostată este mai des întâlnit. Cancerul pulmonar și cancerul colorectal afectează în număr mare atât bărbații, cât și femeile. Opțiunile de tratament depind de tipul de cancer, de stadiul acestuia și de aria de răspândire, dar și de starea generală de sănătate a persoanei afectate. Anumite tipuri de cancer pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc, altele nu.
Ce este cancerul
Cancerul este numele dat unei colecții de boli conexe. În toate tipurile de cancer, unele dintre celulele corpului încep să se dividă fără oprire și să se răspândească în țesuturile din jur. Cancerul poate începe să se dezvolte aproape oriunde în corpul uman, care este format din trilioane de celule. În mod normal, acestea cresc și se divid pentru a forma celule noi pe măsură ce organismul are nevoie de ele. Când celulele îmbătrânesc sau se deteriorează, ele mor și celulele noi le iau locul.
Cu toate acestea, atunci când cancerul se dezvoltă, acest proces ordonat se strică: celulele vechi sau deteriorate supraviețuiesc atunci când ar trebui să moară, iar celulele noi se formează atunci când nu sunt necesare. Aceste celule suplimentare se pot diviza fără oprire și pot da naștere unor formațiuni numite tumori. Multe forme de cancer formează tumori solide (mase de țesut); cancerele sângelui, cum ar fi leucemia, nu formează, în general, tumori solide.
Tumorile canceroase sunt maligne, ceea ce înseamnă că se pot răspândi în țesuturile din apropiere. În plus, pe măsură ce aceste tumori cresc, unele celule canceroase se pot desprinde și pot călători în organism prin sânge sau sistemul limfatic și pot forma noi tumori depărtate de tumora inițială.
Spre deosebire de tumorile maligne, cele benigne nu se răspândesc în țesuturile din apropiere. Atunci când sunt îndepărtate chirurgical, tumorile benigne nu cresc, de obicei, din nou, în timp ce tumorile maligne o fac uneori. Spre deosebire de majoritatea tumorilor benigne din alte părți ale corpului, cele situate la nivel cerebral pot pune viața în pericol.
Tipuri de cancer
Există mai mult de 100 de tipuri de cancer, denumite în funcție de țesutul sau organul în care apar. În funcție de celulele în care apar, cancerele pot fi împărțite astfel:
Carcinom
Cel mai frecvent tip de cancer, carcinomul este format din celule epiteliale (cele care acoperă suprafețele interioare și exterioare ale corpului). Carcinoamele au denumiri specifice în funcție de tipul de celule epiteliale din care se dezvoltă:
– Adenocarcinomul este un cancer care se formează în celulele epiteliale care produc fluide sau mucozități. Cele mai multe cancere ale sânului, colonului și prostatei sunt adenocarcinoamele.
– Carcinomul cu celule bazale este un cancer care începe în stratul inferior sau bazal al epidermei
– Carcinomul cu celule scuamoase este un cancer care se formează în celulele scuamoase (celule epiteliale situate chiar sub suprafața exterioară a pielii). Celulele scuamoase căptușesc multe alte organe, inclusiv stomacul, intestinele, plămânii, vezica urinară și rinichii.
– Carcinomul cu celule de tranziție se formează într-un tip de țesut epitelial numit uroteliu. Acest țesut se găsește în vezica urinară, uretere și parțial în rinichi și în alte organe.
Sarcom
Sarcomul este un tip de cancer care se formează în oase și în țesuturile moi, incluzând mușchii, grăsimile, vasele de sânge, vasele limfatice și țesutul fibros (tendoane, ligamente). Osteosarcomul este cel mai frecvent cancer osos. Cele mai des întâlnite tipuri de sarcom al țesuturilor moi sunt leiomiosarcomul, sarcomul Kaposi, histiocitomul fibros malign, liposarcomul și dermatofibrosarcomul protuberans.
Leucemie
Cancerul care începe să se dezvolte în țesutul formator de sânge al măduvei osoase se numește leucemie. Acest tip de cancer nu formează tumori solide, în schimb, un număr mare de globule albe se acumulează în sânge și în măduva osoasă, aglomerând celulele normale ale sângelui. Nivelul scăzut de celule normale din sânge poate îngreuna capacitatea organismului de a obține oxigen pentru țesuturi, de a controla sângerarea sau de a combate infecțiile.
Există patru tipuri obișnuite de leucemie. Acestea sunt grupate în funcție de cât de repede se agravează boala (acută sau cronică) și în funcție de tipul de celule sangvine în care cancerul începe să se dezvolte (limfoblastic sau mieloid).
Limfom
Limfomul este un tip de cancer care începe în limfocite (celulele T sau celulele B), un tip de globule albe. În cazul apariției unui limfom, limfocitele anormale se acumulează în ganglionii și în vasele limfatice, precum și în alte organe ale corpului. Există două tipuri principale de limfom:
– Limfomul Hodgkin. Persoanele afectate au limfocite anormale, care se formează de obicei din celulele B.
– Limfomul non-Hodgkin. Reprezintă un grup mare de cancere care încep în limfocite, pot avea creștere rapidă sau lentă și se pot forma din celule B sau din celule T.
Mielom multiplu
Mielomul multiplu este unul dintre tipurile de cancer care se dezvoltă din celulele plasmatice (tip de celule imunitare). Celulele plasmatice anormale se adună în măduva osoasă și și formează tumori în oase de-a lungul întregului corp. Mielomul multiplu se mai numește și boala Kahler.
Melanom
Melanomul este un tip de cancer care începe în celule care devin melanocite (celule specializate care produc melanină, pigmentul care să culoare pielii). Cele mai multe melanoame se formează pe piele, dar se pot forma și în alte țesuturi pigmentate, precum ochii.
Tumori cerebrale și ale coloanei vertebrale
Există mai multe tipuri de tumori cerebrale sau ale coloanei vertebrale, unele pot fi benigne, altele maligne: astrocitoame, tumori oligodendrogliale, glioame mixte, tumori ependimale, meduloblastoame, tumori pineale, meningioame, tumori cu celule germinale, craniofaringioame.
Alte tipuri de tumori
Alte tipuri de cancer sunt reprezentate de tumorile neuroendocrine (se formează din celule care eliberează hormoni în sânge ca răspuns la un semnal al sistemului nervos). Aceste tumori, care pot produce cantități mai mari de hormoni decât ar fi normal, pot fi benigne sau maligne.
Tumorile carcinoide sunt un tip de tumoră neuroendocrină, cu creștere lentă, care se găsesc de obicei în sistemul gastro-intestinal (cel mai frecvent în rect și în intestinul subțire). Tumorile carcinoide se pot răspândi în ficat sau în alte zone ale corpului și pot secreta substanțe precum serotonină sau prostaglandine, cauzând sindromul carcinoid.
Cele mai grave forme de cancer
Formele acestei afecțiuni care ucid anual cele mai multe persoane sunt cancerul pulmonar, cancerul de colon și cancerul la sân.
Cancerul pulmonar
Cancerul pulmonar, care apare în general la persoanele între 55 și 65 de ani, este cea mai gravă formă de cancer și are drept cauză principală fumatul. În afară de fumatul activ, alți factori de risc pentru acest tip de cancer sunt fumatul pasiv, expunerea la radon, azbest, arsenic, nichel, crom și istoricul familial. În ceea ce privește rata de supraviețuire, aproximativ 17 persoane din 100 rămân în viață după 5 ani de la momentul diagnosticului.
Cancerul de colon (colorectal)
Cancerul de colon se dezvoltă în intestinul gros și apare, în cele mai multe cazuri, la persoane de peste 50 de ani, deși medicii spun că în ultimii ani acest tip de cancer apare și la persoane tinere. Factorii de risc sunt polipii din colon, afecțiunile intestinale inflamatorii, istoricul familial, stilul de viață sedentar, o dietă bogată în grăsimi, diabetul, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool.
Cancerul la sân (mamar)
Majoritatea cancerelor la sân sunt diagnosticate la femeile cu vârste între 55 și 64 de ani. Mutațiile genetice BRCA1 și BRCA2, istoricul familial, țesutul mamar mai dens, debutul timpuriu al ciclului menstrual, lipsa nașterilor, sedentarismul, consumul mare de alcool, obezitatea după menopauză și terapia de substituție hormonală sunt factori de risc pentru cancerul mamar.
Cancerul pancreatic
Această formă de cancer este diagnosticată în general la persoane de peste 65 de ani. Factorii care cresc riscul de îmbolnăvire sunt fumatul, diabetul, pancreatita, istoricul familial, obezitatea.
Cancerul de prostată
Acest tip de cancer este depistat de obicei la bărbații cu vârste de peste 50 de ani, cel mai frecvent fiind la cei peste 65 de ani. Deși nu este clar din ce cauză apare cancerul de prostată, factorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta această boală sunt obezitatea și istoricul familial.
Leucemia
Leucemia, cancer al sângelui și al măduvei osoase, afectează cu precădere persoanele cu vârste de peste 55 de ani, însă este, de asemenea, cel mai frecvent cancer la persoanele sub 15 ani. Leucemia se dezvoltă mai ales la persoanele care au făcut radioterapie sau chimioterapie pentru alte tipuri de cancer, care au imunitatea suprimată, care sunt infectate cu virusul T-limfotropic uman (HTLV), care au fost expuse la benzen sau care suferă de afecțiuni genetice precum sindromul Down.
Limfomul non-Hodkin
Limfomul non-Hodkin se poate dezvolta la orice vârstă, dar este mai frecvent la persoanele trecute de 60 de ani. Factorii de risc pentru apariția acestei afecțiuni sunt medicamentele care suprimă activitatea sistemului imunitar, infecțiile cu virusuri precum HIV sau Epstein-Barr, expunerea la chimicale (precum insecticide sau erbicide).
Cancerul hepatic
Unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, cel de ficat, se instalează de obicei la bărbații de peste 60 de ani. Riscul de a dezvolta cancer hepatic este crescut de ciroză, obezitate, diabet, hepatită, expunerea la chimicale și contaminarea cu aflatoxină.
Cancerul ovarian
Deși poate apărea la orice vârstă, cancerul ovarian este diagnosticat cel mai des la femeile cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani. Riscul de cancer ovarian este mai crescut pentru femeile care au născut după 35 de ani, pentru cele cărora li s-au administrat medicamente pentru stimularea fertilității și pentru cele care au făcut terapie hormonală după manopauză. Alți factori de risc pentru acest tip de cancer sunt obezitatea, fumatul, consumul mare de alcool, istoricul familial.
Cancerul esofagian
Cancerul esofagian este diagnosticat mai ales la bărbații cu vârste de peste 50 de ani. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE), esofagul Barrett, obezitatea, consumul mare de carne procesată și de alcool, fumatul, virusul HPV, sindromul Plummer-Vinson și acalazia sunt factori de risc pentru această afecțiune.
Cauzele cancerului și factorii de risc
Substanțele care duc la apriția cancerului sunt numite cancerigene. Un cancerigen poate fi o substanță chimică (de exemplu, anumite molecule din fumul de țigară) sau un agent de mediu, un factor viral (HPV, HCV, H. pylori) sau genetic. În majoritatea cazurilor de cancer nu se poate atribui boala unei singure cauze.
De ce apare cancerul
Cancerul este cauzat de modificări (mutații) ale ADN-ului din celule. ADN-ul din interiorul unei celule este „ambalat” într-un număr mare de gene individuale, fiecare conținând un set de instrucțiuni care să spună celulei ce funcții trebuie să îndeplinească, precum și cum să crească și să se dividă. Erori apărute în aceste instrucțiuni pot face ca o celulă să-și oprească funcția normală și pot permite unei celule să devină canceroasă.
Factorii de risc implicați în apariția cancerului sunt de mai multe feluri:
Factori de risc biologici
Factorii biologici sau interni sunt vârsta, sexul, tipul de piele și defectele genetice moștenite.
Factori de risc de mediu
Factorii de mediu care predispun la apariția cancerului sunt expunerea la radon și radiațiile UV.
Factori de risc ocupaționali
Factorii de risc ocupaționali care pot duce la dezvoltarea cancerului sunt lucrul cu anumite substanțe sau elemente precum azbestul, gudronul, hidrocarburile polinucleare, unii compuși metalici.
Factori de risc asociați cu stilul de viață
Factorii de risc care pot duce la apariția cancerului corelați cu stilul de viață sunt fumatul, consumul mare de alcool, nitriții și hidrocarburile poliaromatice generate de preparatele la grătar, expunerea la soare fără protecție solară.
Simptomele cancerului
Cancerul reprezintă un grup de boli care pot provoca aproape orice simptom. Semnele acestei afecțiuni vor depinde de localizarea cancerului, de cât de mare este tumora și de cât de mult afectează organele sau țesuturile. Dacă un cancer s-a răspândit (metastază), pot apărea semne sau simptome în diferite părți ale corpului. Uneori, cancerul începe să se dezvolte în locuri în care nu va da semne până când tumora nu va crește destul de mult.
Există simptome generale care ar putea indica prezența unui cancer, dar numai un consult medical amănunțit va putea depista concret despre ce este vorba. Aceste simtome sunt:
Pierderea inexplicabilă în greutate
Majoritatea persoanelor afectate de cancer vor pierde în greutate la un moment dat. O pierdere in greutate inexplicabilă (deci fără un motiv concret, precum regimul alimentar) de 10 kilograme sau mai mult poate fi primul semn al cancerului. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea în cazul cancerelui de pancreas, stomac, esofag sau plămâni.
Febra
Febra este foarte frecvent corelată boala canceroasă, dar apare de obicei după ce cancerul s-a răspândit. Aproape toate persoanele cu cancer vor avea febră la un moment dat, mai ales dacă boala sau tratamentul afectează sistemul imunitar. Mai rar, febra poate fi un semn precoce al cancerului, cum ar fi în cazul cancerelor de sânge precum leucemia sau limfomul.
Oboseala
Oboseala extremă care nu se îmbunătățește deși persoana se odihnește suficient poate fi un simptom important pe măsură ce cancerul se dezvoltă, dar poate apărea și mai devreme în unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia. Cancerul de colon sau cel de stomac pot provoca hemoragii care nu sunt evidente, dar reprezintă un alt mod în care cancerul poate provoca oboseală.
Durerea
Durerea poate fi un simptom precoce în unele tipuri de cancer precum cel osos sau testicular. O durere de cap care nu dispare și nu scade deși este tratată poate fi un simptom al unei tumori cerebrale. Durerea de spate poate fi un simptom al cancerului colorectal sau ovarian. Cel mai adesea, durerea provocată de cancer înseamnă că boala deja s-a răspândit (a intrat în metastază).
Schimbările la nivelul pielii
În afară de cancerul de piele, mai există tipuri de cancer care pot provoca modificări vizibile ale pielii, precum:
– Hiperpigmentare (piele cu aspect mai închis)
– Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor)
– Eritem (piele înroșită)
– Prurit (mâncărime)
– Creșterea excesivă a părului.
Diagnosticarea cancerului
Pentru a diagnostica un cancer, medicul va avea o abordare complexă, care include:
– Examen fizic (observare, palpare etc.)
– Teste de laborator (analize de sânge, de urină)
– Teste de imagistică medicală (CT, RMN etc.)
– Biopsie (colectarea unei mostre de celule pentru a fi testată în laborator).
Pentru a descrie cancerul (unde este localizat, cât s-a extins etc.), medicii folosesc stadializarea. Stadiul I înseamnă că e vorba de un cancer redus, situat într-o singură zonă, stadiile II și III indică o tumoră canceroasă mai mare care s-a extins în țesuturile sau în nodulii din jur, iar stadiul IV înseamnă că e vorba de un cancer extins în alte zone ale corpului (cancer avansat sau metastază).
Tratamentul cancerului
În prezent sunt disponibile multe tratamente pentru cancer. Opțiunile de tratament depind de mai mulți factori, cum ar fi tipul cancerului și cât este de avansat, precum și starea generală de sănătate a pacientului. Echipa de medici cântărește beneficiile și riscurile fiecărui tip de tratament pentru cancer, pentru a stabili care este cel mai potrivit pentru fiecare persoană în parte. În ceea ce privește vindecarea, în unele cazuri cancerul intră în remisie și dispare, în altele, boala doar se tratează.
Intervenția chirurgicală
Scopul intervenției chirurgicale este eliminarea tumorii canceroase sau a unei părți cât mai mari din ea.
Chimioterapia
Chimioterapia este o procedură frecventă în abordarea cancerului care folosește medicamente pentru a ucide celulele canceroase.
Radioterapia
Radioterapia folosește fascicule de mare putere, precum razele X, pentru a distruge celulele canceroase. Tratamentul cu radiații poate proveni de la un aparat din afara corpului (radiație cu fascicul extern) sau poate fi plasat în interiorul corpului (brahiterapie).
Imunoterapia
Imunoterapia, cunoscută și sub denumirea de terapie biologică, folosește sistemul imunitar al organismului pentru a lupta împotriva cancerului.
Terapia țintită
Terapia țintită găsește și atacă anumite zone sau substanțe din celulele canceroase sau poate detecta și bloca anumite tipuri de mesaje trimise în interiorul unei celule canceroase care îi spun să crească. Terapia țintită se face cu inhibitori ai angiogenezei, anticorpi monoclonali, inhibitori de protează, inhibitori ai transducției semnalului.
Terapia hormonală
Unele tipuri de cancer (cel mamar și cel de prostată, de exemplu) sunt alimentate de hormonii din organism. Îndepărtarea acelor hormoni sau blocarea efectelor acestora pot duce la încetinirea creșterii celulelor canceroase.
Terapia genică
Terapia genică presupune orice procedură menită să trateze sau să atenueze o boală prin modificarea genetică a celulelor unui pacient. Materialul care trebuie transferat în celulele pacientului poate fi reprezentat de gene, segmente de gene sau oligonucleotide.
Transplantul de celule stem
Transplantul de celule stem cunoscut și sub numele de transplant de măduvă osoasă poate fi realizat cu celulele pacientului sau cu celule de la un donator.
Hipertermia
Hipertermia (denumită și terapie termică sau termoterapie) este un tip de tratament pentru cancer în care țesutul corpului este expus la temperaturi ridicate. Cercetările au arătat că temperaturile ridicate pot deteriora și distruge celulele canceroase, de obicei cu leziuni minime ale țesuturilor normale.
Terapia fotodinamică
Terapia fotodinamică este un tratament care folosește medicamente numite agenți fotosensibilizatori, în combinație cu lumina pentru uciderea celulelor canceroase. În funcție de partea corpului care este tratată, agentul fotosensibilizant este introdus în fluxul sanguin printr-o venă sau este pus pe piele.
Terapii complementare și alternative
Terapiile complementare pentru cancer pot fi utilizate împreună cu tratamente medicale convenționale pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Aceste terapii nu își propun să vindece cancerul, în schimb sunt folosite pentru a ajuta la controlul simptomelor, cum ar fi durerea și oboseala.
Terapiile complementare includ discuții cu un psiholog, meditație, acupunctură, aromaterapie, reflexoterapie, muzicoterapie și masaj. Este posibil ca unele terapii complementare să nu fie recomandate în timpul tratamentului convențional, deoarece ar putea interfera negativ cu acesta sau ar putea agrava reacțiile adverse. E recomandat ca pacientul să discute cu echipa de medici înainte de a începe orice terapie complementară.
Terapiile alternative sunt utilizate în locul tratamentelor medicale convenționale, fiind adesea promovate ca „leacuri pentru cancer”. Aceste terapii (naturopatia, homeopatia, ierburile chinezești etc.), însă, nu au dovezi științifice și nu au fost testate pe mase mari de oameni. Terapiile alternative pot provoca suferință celor care le folosesc în locul tratamentelor medicale convenționale.
Prevenirea cancerului
Speciliștii spun că 30-50% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar politicile de sănătate ale fiecărei țări ar trebui să atragă atenția asupra factorilor de risc și a metodelor de prevenire a diverselor tipuri de cancer:
1. Evitarea fumatului
Principalul factor de risc pentru cancer este fumatul, care ucide peste 6 milioane de persoane anual la nivel mondial. Fumatul activ cauzează cancere ale plămânului, esofagului, laringelui, gurii, gâtului, rinichilor, vezicii urinare, pancreasului, stomacului și colului uterin. Fumatul pasiv cauzează cancer pulmonar la adulții care nu fumează, iar tutunul mestecat sau prizat duce la dezvoltarea cancerului oral, esofagian și pancreatic.
2. Eliminarea sedentarismului și a obezității
Există o legătură între excesul de greutate și anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de esofag, colorectal, mamar, de endometru și renal. Alimentația bogată în fructe și legume poate avea un efect protector împotriva multor tipuri de cancer. Activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale sănătoase, împreună cu o dietă echilibrată, reduc considerabil riscul de cancer și de alte afecțiuni.
3. Reducerea consumului de alcool
Consumul de alcool este un factor de risc pentru multe tipuri de cancer, inclusiv cel oral, faringian, laringian, esofagian, hepatic, colorectal și mamar. Riscul de cancer crește odată cu cantitatea de alcool consumată. Pentru mai multe tipuri de cancer, consumul excesiv de alcool, împreună cu fumatul, crește substanțial riscul de îmbolnăvire. Femeile nu trebuie să consume mai mult de un pahar de vin sau de bere pe zi, iar bărbații nu mai mult de două pahare.
4. Efectuarea vaccinurilor
Unele cazuri de cancer sunt atribuite agenților infecțioși, cum ar fi Helicobacter pylori, virusul papiloma uman (HPV), hepatita B și C și virusul Epstein-Barr. Vaccinurile disponibile pentru virusul hepatic B și al unor tipuri de HPV pot reduce riscul de cancer la ficat, respectiv de col uterin.
5. Evitarea expunerii la toxine și radiații
Inspirarea aerului foarte poluat, expunerea la radon și gătitul cu combustibili solizi (mai ales în zonele rurale) cresc riscul de cancer pulmonar, astfel încât trebuie luate măsuri pentru evitarea acestor situații. Scăderea riscului de cancer de piele se face prin evitarea expunerii la radiațiile solare și protejarea pielii.
6. Efectuarea consultului medical regulat și a screening-urilor
Vizita anuală la medic este recomandată tuturor persoanelor, iar testarea regulată pentru anumite tipuri de cancer este indicată mai ales persoanelor aflate la risc. De exemplu, o femeie care are un istoric familial de cancer la sân, va apela la modalități de screening (ecografie, mamografie) mai des decât o femeie care nu are factori de risc pentru acest tip de cancer. Cu cât un cancer este descoperit mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de tratament sau chiar de vindecare.
Sursa: doc.ro
