Ce sunt nitrații și ce efect au asupra omului

by Cristian Dobre

In anul 1945, într-o regiune rurala din Iowa (SUA) un pediatru a constatat ca unor sugari li se colora pielea în albastru dupa ce consumasera lapte pregatit cu apa din fantana. Se forma astfel un compus derivat din hemoglobina (substanta care transporta oxigenul în sange) în methemoglobina (care îsi pierdea aceasta proprietate). Deoarece analiza apei a aratat o concentratie crescuta în nitrati, acestia au fost imediat incriminati. Ce nu se stia atunci este ca, la adulti, exista un ferment care are capacitatea sa refaca hemoglobina, proces care nu este prezent la sugari. Mai mult, sugarul este incapabil sa transforme nitratii în nitriti (substante antiseptice), la nivelul cavitatii bucale. Din aceasta cauza sugarul este mai expus la infectii cu microbi sau ciuperci.

Studii efectuate mai tarziu au condus catre ipoteza ca nitratii ar putea avea efect cancerigen. Aceste cercetari însa au fost facute în laborator, pe culturi de tesuturi, si nu pe animale. Se presupunea ca se formeaza, în contact cu proteinele, compusi numiti nitrozamine, suspectate de a induce cancerul. Bazate pe datele de mai sus, autoritatile europene au fixat, în anul 1980, un prag pentru nitrati în apa potabila, valabil pentru întregul continent. Acest prag este fixat la 50 mg nitrati/l, iar autoritatile sanitare recomanda a nu se depasi în total un aport de 3,7 mg/zi/kg, adica aproximativ 220 mg/zi pentru un adult de 60 kg.

Pe de alta parte, tot forurile medicale încurajeaza consumul de legume si fac reclama regimurilor mediteraneene, recunoscute ca benefice pentru sanatate. Daca aruncam o privire asupra continutului de nitrati al unor vegetale, constatam ca ele depasesc cu mult pragurile stabilite în anul 1980. De exemplu, unele legume, cum ar fi sfecla, salata sau spanacul, contin pana la 500 mg nitrati/100 g!

Contradictia dintre cele doua aspecte a determinat efectuarea unor studii mai complexe, care au condus la rezultate surprinzatoare si au adus argumente în favoarea unor actiuni benefice asupra omului ale consumului de nitrati. În plus, s-a observat ca propriul corp fabrica nitrati, în cantitati echivalente cu cele aduse din afara, prin apa sau alimente. O cercetare efectuata în Suedia, între 2009-2011, pe voluntari sanatosi, a aratat ca la trei ore dupa consumul de suc de sfecla (continand 500 mg de nitrati) tensiunea arteriala scadea, mentinandu-se la niveluri mai joase pentru aproape 24 de ore (în comparatie cu un lot de voluntari carora li se administrase doar apa).

Rezumand, se retin cel putin trei efecte benefice ale nitratilor: – nitratii trec din sange în saliva si, în cavitatea bucala se transforma în nitriti, care au valoare antiseptica; – plecand de la nitrati, corpul fabrica o molecula numita monoxid de azot, care, actionand la nivelul celulelor musculare, favorizeaza productia de energie în muschi. Aceasta proprietate a fost folosita în Turul Frantei din 2011, cand s-a constatat ca unele esantioane de urina, recoltate de la ciclisti, erau colorate în rosu. S-a descoperit ca ciclistii consumasera suc de sfecla, ceea ce era legal! Se discuta acum, daca aceasta bautura nu trebuie trecuta pe lista produselor dopante. – sub influenta unor substante provenite din nitrati, peretele muscular al arterelor se dilata, tendinta de formare a cheagurilor se micsoreaza si astfel se previn accidente cardiovasculare, precum infarctul sau hemoragiile cerebrale.

În privinta actiunii cancerigene, ea nu a putut fi dovedita convingator la om, fapt explicat prin prezenta în fructe si legume a unor compusi care limiteaza sinteza de nitrozamine (cum ar fi vitamina C si alti antioxidanti). În concluzie, nitratii continua sa fie contraindicati la sugari, în timp ce pentru adulti „pragurile“ stabilite în anul 1980 ar trebui reevaluate.

 

Sursa: sanatate.bzi.ro

Facebook Comments