Ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat, joi, că stoparea procedurii de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, la cererea Guvernului, este o situaţie inedită, deoarece primise deja recomandare de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
„Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.
Ministerul Culturii a trimis, pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.
„Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011, când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, se arată într-un comunicat publicat pe 4 ianuarie 2017, pe site-ul Ministerului Culturii.
Potrivit documentului, „valoarea excepţională” a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, printre care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
„Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenţia Patrimoniului Mondial impune obligaţia declanşării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens. Recunoaşterea internaţională a valorii universale a patrimoniului naţional face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească şi de convenţia UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esenţială: un monument istoric de importanţă naţională şi recunoscut ca atare de Statul Român, şi universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate şapte situri din Europa (1) şi a celor mai periclitate din lume (2). Recunoaşterea internaţională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO şi a României, prin semnarea Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural”, se mai arată în comunicat.
Anul trecut, în octombrie, ministrul Culturii de la momentul respectiv, Lucian Romaşcanu, a precizat, referindu-se la depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO, că există riscul ca vizibilitatea internaţională a acestui sit să oprească definitiv orice posibilitate de exploatare a resurselor din zonă.
Romaşcanu a spus că este vorba despre o „chestiune care ţine de modul în care te raportezi la resursele pe care le ai”.
„Roşia Montană era protejată oricum de legislaţia naţională. Sigur că, odată ce ea devine obiect, sit UNESCO, internaţionalizarea ei va face foarte grea exploatarea resurselor de acolo, probabil chiar dacă se va face cu apă extracţia aurului”, a subliniat acesta.
De asemenea, el a menţionat că Guvernul trebuie să analizeze dacă, la momentul depunerii dosarului, au fost îndepliniţi toţi paşii procedurali premergători.
Afirmaţia a fost făcută după ce Teodor Meleşcanu declarase, cu o lună înainte, că dosarul Roşia Montană a fost depus „ilegal” la UNESCO, el acuzând faptul că există vicii de procedură legate de faptul că nu a fost aprobat de premierul Dacian Cioloş sau de Guvern, ci a fost trimis de un ministru.
Sursa: mediafax.ro
