Ce spun cercetătorii despre coronavirus

by Adrian Topor
Please follow and like us:

O analiză genetică a sugerat că șerpii ar fi fost la originea răspândirii noului virus din China, dar alți cercetători pun la îndoială ideea că un coronavirus ar putea fi găzduit de reptile și în general de alte animale decât păsări și mamifere, scrie publicația Nature.

Pe măsură ce se înmulțesc cazurile de îmbolnăvire cu misteriosul virus ce a apărut în China, oamenii de știință se grăbesc să identifice animalele pe care le suspectează că ar fi la originea epidemiei. Într-un studiu controversat publicat miercuri, o echipă de cercetători din China susține că are răspunsul: șerpii vânduți în piața din Wuhan.

Însă alți oameni de știință susțin că nu există nicio dovadă că virusuri precum cele care sunt la originea acestei epidemii pot infecta alte specii decât mamiferele și păsările. „Nimic nu susține ideea că sunt implicați șerpii”, spune David Robertson, specialist în virologie la Universitatea din Glasgow.

Întrebări pe care și le pun oamenii de știință

Agentul patogen responsabil pentru îmbolnăvirile în lanț din China aparține unei familii mai largi de virusuri, numite coronavirusuri. Din această familie fac parte virusurile care cauzează sindromul respirator sever acut (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), dar și banala răceală.

Virusul nou din China – cunoscut acum sub numele de 2019-nCoV – este mult mai asemănător cu cel al SARS și cu virusuri care circulă în rândul liliecilor. Aceste virusuri pot infecta alte animale, animale care le rândul lor îl transmit omului. Mulți cercetători suspectează că animalul neidentificat care a fost purtătorul lui 2019-nCoV și care l-a transmis la om a fost comercializat la piața de fructe de mare și animale vii din Wuhan, orașul unde a apărut primul caz de îmbolnăvire, în decembrie.

„Gazda imediată este piesa care lipsește din puzzle: cum s-au infectat toți acești oameni?” – este problema pe care o ridică Robertson.

Cum a apărut teoria cu șerpii

O echipă condusă de Wei Ji, microbiolog la Universitatea de Medicină din Beijing, a studiat ipoteza ca virusul 2019-nCoV să se fi adaptat la un animal-gazdă specific.

Majoritatea aminoacizilor (proteine) reprezintă codificări realizate prin codon – secvențe de trei nucleotide ale macromoleculei de acid dezoxiribonucleic (ADN) sau ribonucleic (ARN). Una dintre modalitățile prin care virusurile se adaptează este să-și modifice codificarea proteinelor după modelul celei găsite la gazdă. Echipa profesorului chinez Wei a comparat codoanele noului virus cu cele preferate de diverse gazde precum bursuci, pangolini, lilieci, păsări, oameni și șerpi. Iar cercetătorii au ajuns la concluzia că secvența de codificare de la 2019-nCoV este foarte asemănătoare cu cea prezentă la două specii de șarpe: Bungarus multicinctus (kraitul vărgat) și Naja atra (cobra chinezească). Acest tip de șerpi s-a vândut la piața de animale și fructe de mare de la Wuhan, așa că cercetătorii chinezi au conchis că șerpii au fost cel mai probabil „rezervorul animal” pentru 2019-nCoV.

Ce spun contestatarii teoriei

Profesorul scoțian David Robertson spune însă că este foarte puțin probabil ca noul virus să fi infectat o gazdă secundară suficient de mult timp pentru ca genomul său să se fi modificat semnificativ. Un astfel de proces ia mai mult timp, spune el.

„Nu au nicio dovadă că șerpii se pot infecta cu acest nou coronavirus și că ei au fost gazdele”, spune și Paulo Eduardo Brandão, specialist virolog la Universitatea din São Paulo. „Nu există nicio dovadă consistentă că putem găsi coronavirusuri în alte gazde decât mamiferele și păsările”, punctează omul de știință.

Mulți cercetători sunt sceptici că gazda sau gazdele animale ale virusului 2019-nCoV se pot identifica fără o muncă de laborator și cercetare mai elaborată. Mulți speră că testele genetice făcute animalelor sau surselor de mediu, cum ar fi cuștile sau containele, de la Wuhan vor aduce noi răspunsuri.

Cel mai probabil candidat pentru a fi gazda, spune Cui Jie, de la Institutul Pasteur din Shanghai, este un mamifer. Cercetătorul a făcut parte din echipa care a identificat virusul SARS în lilieci dintr-o peșteră din provincia Yunnan, din sud-vestul Chinei. SARS și 2019-nCoV fac parte dintr-o subgrupă de betacoronavirusuri. Acestea au fost descoperite, după izbucnirea epidemiei de SARS, numai la mamifere. „În mod clar 2019-nCoV este un virus dintr-un mamifer”, susține cercetătorul.

Sursa: digi24.ro

Facebook Comments