CCR a admis conflictul constituțional dintre Guvern și Parlament în cazul Ordonanței SAFE

CCR a admis conflictul constituțional dintre Guvern și Parlament în cazul Ordonanței SAFE
Curtea Constituțională a României a admis joi, 22 octombrie, sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 de către Cabinetul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată cu cinci voturi pentru și patru împotrivă.
Disputa vizează condițiile în care Executivul a definitivat și a transmis spre publicare ordonanța care cuprinde măsuri referitoare la programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, dar și modificări legislative din alte domenii.
Actul normativ poartă data de 4 mai 2026. Potrivit sesizării depuse la CCR, proiectul a fost completat cu 12 articole în dimineața zilei de 5 mai, când Parlamentul a dezbătut și a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Forma finală a ordonanței a fost ulterior transmisă spre publicare, apărând în Monitorul Oficial din 8 mai.
Sorin Grindeanu a susținut că această procedură a încălcat limitele constituționale ale atribuțiilor unui Guvern demis. În argumentația sa, președintele Camerei Deputaților a invocat articolul 110 alineatul (4) din Constituție, referitor la îndeplinirea exclusiv a actelor necesare administrării treburilor publice până la instalarea unui nou Executiv.
Sesizarea a vizat și introducerea în ordonanță a unor reglementări care se aflau deja în procedură parlamentară. În opinia președintelui Camerei Deputaților, Guvernul ar fi intervenit astfel asupra atribuțiilor Parlamentului, acționând ca o autoritate legiuitoare concurentă.
Pe lângă prevederile legate de SAFE și industria de apărare, OUG 38/2026 a inclus măsuri privind exproprierile pentru investiții strategice, articolele pirotehnice, arhivele militare, compensările din energie și accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR. Diversitatea domeniilor reglementate a constituit un alt argument al sesizării.
Ordonanța a generat controverse și în cursul procedurii parlamentare. La 26 mai, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea acesteia, eliminând, la propunerea PSD, 12 articole considerate controversate.
În Camera Deputaților, forul decizional, proiectul nu a întrunit, la 30 iunie, majoritatea necesară adoptării. Au fost înregistrate 110 voturi pentru, 16 împotrivă și 107 abțineri, iar proiectul a fost retrimis la comisie pentru un nou raport. Procedura de aprobare nu a fost finalizată, ordonanța rămânând în vigoare.
Admiterea sesizării privind conflictul dintre autorități nu trebuie confundată cu declararea neconstituționalității întregii ordonanțe. Consecințele concrete asupra actului normativ și măsurile pe care vor trebui să le ia Guvernul și Parlamentul depind de conținutul deciziei CCR.
De asemenea, soluția nu înseamnă automat pierderea finanțării prin programul SAFE, în cadrul căruia România beneficiază de un împrumut european de maximum 16,68 miliarde de euro. Potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, la 26 august, o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, pentru un plan care cuprinde 35 de proiecte.
Eventualele efecte asupra implementării acestor investiții vor putea fi evaluate după publicarea deciziei și a motivării Curții Constituționale.