BNR: România este pe ultimul loc în UE la creditarea economiei

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creditarea economiei, potrivit datelor prezentate de Banca Națională a României (BNR). În primul trimestru din 2026, creditul neguvernamental reprezenta doar 22% din Produsul Intern Brut (PIB), de aproape trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene, care este de 66%.
BNR arată că decalajul este semnificativ și în raport cu alte state din regiune. În Polonia, creditul neguvernamental reprezintă 43% din PIB, în Bulgaria și Cehia câte 49%, iar în Ungaria 32%.
Potrivit băncii centrale, aceste cifre reflectă atât gradul redus de dezvoltare al sectorului financiar, cât și capacitatea limitată a acestuia de a susține economia prin finanțare.
Unul dintre motivele nivelului scăzut al creditării este faptul că multe companii preferă să se finanțeze din surse proprii sau prin credit comercial, utilizat în special pentru acoperirea nevoilor pe termen scurt. Totodată, numeroase firme au un nivel redus de capitalizare, ceea ce le limitează accesul la finanțări mai complexe.
BNR mai atrage atenția că educația financiară insuficientă contribuie la utilizarea redusă a instrumentelor moderne de finanțare și la lipsa diversificării surselor de capital.
Raportul evidențiază și dimensiunea redusă a sistemului bancar din România. În trimestrul al treilea din 2025, activele bancare reprezentau doar 49% din PIB, un nivel considerabil mai scăzut decât în alte economii europene.
Piața imobiliară influențează, de asemenea, gradul redus de intermediere financiară. România are una dintre cele mai ridicate ponderi ale locuințelor aflate în proprietate, ceea ce reduce cererea de credite ipotecare. În plus, o parte importantă a tranzacțiilor imobiliare este realizată în numerar. Astfel, în perioada aprilie 2025 – martie 2026, creditele ipotecare noi au reprezentat doar 42% din numărul total al tranzacțiilor imobiliare.
Banca Națională consideră că dezvoltarea pieței de capital și a sectorului financiar nebancar ar putea oferi companiilor mai multe alternative de finanțare și ar contribui la creșterea rezilienței sistemului financiar.
În acest context, BNR menționează și proiectul CCP.RO Bucharest, aflat în proces de autorizare, care urmărește introducerea compensării centralizate a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate. Potrivit băncii centrale, această infrastructură ar putea reduce riscurile din piață, ar crește încrederea investitorilor și ar îmbunătăți lichiditatea pieței de capital din România.