Apele Române: Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită în următoarele 48 de ore

Apele Române: Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită în următoarele 48 de ore

Situația de la Centrala Nucleară Cernavodă devine tot mai dificilă, în contextul scăderii continue a nivelului Dunării. Unitatea 2, singurul reactor nuclear care mai funcționează în prezent la Cernavodă, ar urma să fie oprită în următoarele 48 de ore, după ce fluviul a atins pragul critic prevăzut în procedurile de funcționare.

Sorin Rîndașu, director pentru situații de urgență în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, a declarat marți că oprirea reactorului este, în condițiile actuale, „inevitabilă”.

„La cum arată prognoza, nu există soluții”, a declarat oficialul, citat de Digi24.

La Cernavodă, nivelul Dunării a ajuns la minus 230 de centimetri, pragul critic la care procedurile impun oprirea unității nucleare. În același timp, debitul Dunării la intrarea în România a coborât marți dimineață la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă.

Decizia formală privind oprirea Unității 2 și momentul exact în care aceasta va fi realizată aparțin specialiștilor Nuclearelectrica.

Nivelul Dunării ar putea să mai scadă

Prognozele hidrologice nu aduc vești bune. Potrivit lui Sorin Rîndașu, nivelul apei ar urma să mai scadă cu aproximativ șase centimetri față de pragul critic de funcționare a centralei.

„Va mai scădea cu încă șase centimetri față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a avertizat reprezentantul Apele Române.

În următoarele cinci zile nu sunt prognozate precipitații importante în bazinul Dunării. Chiar și în cazul unor ploi în amonte, efectele asupra sectorului românesc al fluviului ar putea fi resimțite abia după aproximativ două săptămâni.

Întrebat dacă Unitatea 2 mai poate fi menținută în funcțiune în aceste condiții, Sorin Rîndașu a răspuns: „Este inevitabil”.

O eventuală oprire a Unității 2 ar însemna ca Centrala Nucleară de la Cernavodă să nu mai aibă niciun reactor în producție, după ce Unitatea 1 a fost deja oprită. În condiții normale, fiecare dintre cele două reactoare asigură aproximativ 10% din producția națională de energie electrică.

Intervenții pentru câștigarea timpului

Autoritățile au încercat în ultimele zile să mențină nivelul apei necesar pentru funcționarea sistemului de răcire al reactorului.

Una dintre intervenții a presupus detonarea stâncii Pârjoaia, cu aproximativ 180 de kilograme de explozibil. De asemenea, patru barje încărcate cu sute de tone de rocă au fost scufundate controlat pe brațul Bala. Intervenția a urmărit formarea unor praguri artificiale și redirecționarea unei cantități mai mari de apă către Dunărea Veche și către zona Cernavodă.

Lucrările au avut inițial un efect pozitiv. Nivelul apei a crescut temporar cu aproximativ patru centimetri, ceea ce a oferit un răgaz de câteva zile pentru funcționarea Unității 2.

Debitul extrem de scăzut al Dunării a favorizat însă apariția unor praguri și acumulări de sedimente, care au redus efectul intervențiilor.

„Am avut un prim rezultat pozitiv după derocare și după scufundarea barjelor. Dar nivelul Dunării a fost extrem de redus, au apărut aceste praguri, dopuri, care în mod normal n-ar trebui să se formeze”, a explicat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Lucrările vor continua și după oprirea reactorului

Operațiunile de dragare și decolmatare vor continua chiar și în cazul opririi Unității 2. Autoritățile speră că aceste lucrări vor permite crearea condițiilor necesare pentru repornirea reactorului într-un timp cât mai scurt, atunci când nivelul Dunării va reveni la valori sigure.

Cristian Bușoi a precizat că intervențiile pot prelungi perioada de funcționare a reactorului, însă nu sunt suficiente pentru ca acesta să rămână în producție pe tot parcursul lunii august.

„Cu aceste lucrări vom prelungi funcționarea, dar nu vom trece luna august cu Unitatea 2 funcțională”, a afirmat secretarul de stat din Ministerul Energiei.

Situația de la Cernavodă este urmărită îndeaproape de autorități, în condițiile în care nivelul foarte scăzut al Dunării afectează atât funcționarea centralei nucleare, cât și navigația și sectorul energetic.