ANAF strânge șurubul din 2026: taxe mai mari, sancțiuni dure

De la 1 ianuarie 2026, contribuabilii din România – persoane fizice și firme – intră într-un nou regim fiscal mult mai dur, marcat de majorări de taxe, obligații suplimentare și sancțiuni extinse. Avocatul Radu Pavel avertizează că noile reguli cresc semnificativ riscul de amenzi, executări silite și litigii cu ANAF, iar lipsa unei strategii juridice poate avea consecințe financiare grave. Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, atrage atenția că amploarea modificărilor fiscale aplicabile de la 1 ianuarie 2026 impune contribuabililor, persoane fizice și juridice deopotrivă, o abordare prudentă și bine fundamentată din punct de vedere juridic și fiscal. Potrivit acestuia, noile reglementări privind majorarea impozitelor, disciplina capitalului social, impozitul minim pe cifra de afaceri și extinderea sancțiunilor fiscale cresc semnificativ riscurile de neconformare și de apariție a litigiilor cu autoritățile fiscale. Cadrul legal actual oferă însă instrumente eficiente de protecție, precum contestarea deciziilor de impunere, suspendarea executării actelor administrative fiscale și utilizarea acțiunii în contencios administrativ, menite să limiteze impactul financiar al unor măsuri nelegale sau disproporționate. Valorificarea acestor mecanisme presupune o analiză riguroasă a situației fiscale concrete și o strategie juridică adaptată fiecărui contribuabil, în vederea protejării patrimoniului și asigurării continuității activității economice. Modificările fiscale care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026 marchează o schimbare semnificativă în regimul de impozitare aplicabil atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, având la bază pachetul de măsuri fiscale adoptate prin Legea nr. 239/2025 privind redresarea și eficientizarea resurselor publice și validate prin decizia Curții Constituționale. Noile dispoziții vizează majorări de taxe și impozite, introducerea unor obligații suplimentare pentru contribuabili, consolidarea mecanismelor de control ale ANAF și extinderea sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare, în scopul creșterii colectării veniturilor bugetare și reducerii evaziunii fiscale. Prezentul articol analizează principalele modificări fiscale aplicabile în 2026, impactul acestora asupra contribuabililor și riscurile juridice asociate. Implementarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, promulgat pe 15 decembrie, preconizează o creștere a obligțiilor fiscale începând cu 1 ianuarie 2026, afectând direct fluxurile de numerar ale contribuabililor. Dispozițiile legale prevăd ajustări ale cotelor de impozitare și limitări ale unor facilități care anterior permiteau o optimizare fiscală extinsă, obligând astfel companiile să își reevalueze strategiile de business. Procesul de conformare necesită o analiză detaliată a fiecărei modificări, deoarece impactul va fi resimțit nu doar la nivelul impozitului pe profit, ci și în sfera impozitării veniturilor persoanelor fizice și a regimului TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii. Noile măsuri fiscale aplicabile din 2026 vizează creșterea impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule, prin modificarea regulilor de calcul și reducerea numărului de excepții de la plată. Totodată, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat al bunurilor imobile din România, destinat eficientizării colectării impozitelor locale. Aplicarea acestor reguli poate genera situații practice în care stabilirea valorii impozabile este contestată, aspect ce poate conduce la litigii fiscale legate de sarcina fiscală stabilită de autoritățile locale. Pe lângă impozitele locale, pachetul fiscal introduce modificări relevante privind impozitul pe profit, veniturile independente și veniturile din investiții. Pentru multinaționalele care nu intră sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri, respectiv cele cu o cifră de afaceri sub 50 milioane euro, se limitează cheltuielile deductibile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, managementului și consultanței. În materia veniturilor din investiții, impozitul reținut la sursă pentru câștigurile din titluri de valoare și instrumente financiare derivate crește de la 1% la 3% pentru dețineri mai mari de un an și de la 3% la 6% pentru cele sub un an, iar pentru operațiunile neintermediate de brokeri și pentru criptomonede impozitul se majorează de la 10% la 16%, menținându-se pragul neimpozabil de 200 lei/tranzacție, cu limita anuală de 600 lei, scrie stiripesurse.ro.