ANAF poate pune sechestru pe casele patronilor cu firme datoare

Patronii care își lasă firmele cu datorii la stat și își continuă afacerile prin alte societăți riscă să fie obligați să achite restanțele din propriul buzunar. ANAF poate ajunge inclusiv la conturile bancare, locuințele și alte bunuri personale ale administratorilor sau asociaților, dacă se dovedește că aceștia sunt responsabili, în condițiile legii, pentru neachitarea obligațiilor fiscale.
O nouă procedură, intrată în vigoare la 14 octombrie 2026, stabilește modul în care Fiscul poate atrage răspunderea solidară a administratorilor, asociaților și altor persoane implicate în activitatea unei societăți comerciale.
Măsurile vizează inclusiv situațiile în care o firmă acumulează datorii importante către bugetul de stat, după care activitatea economică este transferată către o altă societate. Firma inițială rămâne fără bunuri suficiente pentru achitarea restanțelor, în timp ce afacerea continuă printr-o altă societate, uneori cu aceiași clienți, angajați sau furnizori.
Potrivit articolelor 25 și 26 din Codul de procedură fiscală, ANAF poate solicita plata obligațiilor fiscale și altor persoane decât societatea datoare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Printre faptele care pot determina atragerea răspunderii solidare se numără ascunderea sau înstrăinarea cu rea-credință a bunurilor societății, transferarea activelor pentru evitarea plății datoriilor, determinarea cu rea-credință a nedeclarării sau neachitării obligațiilor fiscale și neîndeplinirea obligației de a solicita deschiderea procedurii insolvenței, în condițiile legii.
ANAF poate pune poprire pe conturi și sechestru pe bunuri
În cazul persoanelor pentru care Fiscul stabilește legal răspunderea solidară, consecințele pot fi importante. Dacă datoriile nu sunt achitate, ANAF poate declanșa executarea silită asupra patrimoniului personal.
Astfel, inspectorii fiscali pot dispune poprirea conturilor bancare, sechestrarea unor bunuri imobile și urmărirea altor active, cu respectarea limitelor prevăzute de legislație.
În anumite situații, autoritățile fiscale pot institui și măsuri asigurătorii, atunci când există riscul ca bunurile să fie ascunse sau înstrăinate pentru a împiedica recuperarea sumelor datorate statului.
Noua procedură ANAF se aplică din 14 octombrie
Ordinul ANAF nr. 1.163/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 859 din 14 octombrie, actualizează procedura de atragere a răspunderii solidare și înlocuiește instrucțiunile anterioare, adoptate în 2014.
Potrivit unei analize PwC România, inspectorii fiscali trebuie să identifice persoanele responsabile, faptele imputate, perioada în care acestea au avut loc și probele care justifică atragerea răspunderii. De asemenea, acolo unde legea impune această condiție, trebuie demonstrată reaua-credință.
Pentru verificări, ANAF poate utiliza documente contabile, informații bancare, date din sistemele electronice fiscale și informații privind transferurile de bunuri între societăți.
Noua procedură se aplică inclusiv dosarelor aflate deja în curs la momentul intrării sale în vigoare, fără anularea actelor îndeplinite legal anterior.
Patronii pot contesta deciziile Fiscului
Simplul fapt că o societate înregistrează datorii la bugetul de stat nu înseamnă că administratorul sau asociatul trebuie să le plătească automat din averea personală.
ANAF are obligația să demonstreze existența condițiilor legale pentru atragerea răspunderii solidare.
Persoanele vizate au dreptul să fie audiate înainte de emiterea deciziei, să consulte documentele din dosar, să prezinte explicații și să depună probe în apărare. Audierea poate avea loc inclusiv prin videoconferință.
În cazul emiterii unei decizii de atragere a răspunderii solidare, aceasta poate fi contestată, de regulă, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Prin actualizarea procedurii, ANAF urmărește recuperarea datoriilor fiscale inclusiv în cazurile în care activitatea unei firme este mutată pe o altă societate pentru a evita plata obligațiilor către stat.