Un nou caz atrage atenţia asupra justiţiei din România. Judecătorii români au trimis-o după gratii pe Ana Maria Nedelcu, românca acuzată de răpire internaţională în Canada. Decizia vine după ce autorităţile canadiene au cerut extrădarea femeii care a fugit din Canada ca să-şi salveze fiul de 6 ani de abuzurile tatălui său, pentru a fi judecată după legile din statul american. Totuşi, procurorii români cer eliberarea acesteia, susţinând că probele existente nu sunt suficiente nici pentru arestare, nici pentru extrădare. Decizia instanţei cu privire la cererea de extrădare emisă de autorităţile canadiene va fi dată la Curtea de Apel Bucureşti pe 21 aprilie. Astăzi, Curtea Supremă judecă contestaţia la arestarea Anei Maria Nedelcu. Femeia poate ajunge să stea 10 ani după gratii dacă va fi judecată în Canada.
Povestea româncei Ana Maria Nedelcu începe în anul 2001 când aceasta a plecat în Canada ca să-şi continue studiile. Aici l-a cunoscut, în 2007, pe Maximo Sierra Munoz, un bărbat de origine dominicană. Românca a povestit că ceea ce la început a părut o poveste de iubire adevărată s-a transformat, treptat, într-un coşmar.
„El mi-a promis că vrea o familie, îmi aducea buchete de flori, dar la scurt timp mi-am dat seama că este o escrocherie sentimentală şi voia să îmi pun casa pe numele lui”, a povestit Ana Maria într-o emisiune televizată.
După naşterea fiului lor, Anthony, în 2010, Maximo Sierra Munoz a cerut în instanţă custodia copilului şi a câştigat-o. Patru ani mai târziu, Ana Maria l-a luat pe Anthony şi a fugit în România, încălcând ordinul de custodie emis de autorităţile canadiene.
Femeia susţine că nu a mai suportat să vadă cum copilul ei este supus abuzurilor zi de zi de către tatăl lui. Îşi aminteşte că într-o zi când copilul a venit la ea avea ochiul vânăt din cauza unei lovituri primite de la Maximo. Mai mult, Ana Maria spune că de doi ani, de când a fugit din Canada, Maximo Sierra Munoz nu a încercat să vină să îl viziteze pe micuţul Anthony, ajuns acum la vârsta de 6 ani.
„Eu am plecat pe fugă, să-mi păzesc copilul de abuzuri. Acolo, din partea autorităţilor nu am avut niciun fel de ajutor. Din 2014 şi până acum, el nu a încercat deloc să-şi vadă copilul, să vină aici”, a povestit Ana Maria Nedelcu pentru Mediafax.
Astfel, canadienii cer extrădarea româncei. Potrivit articolului 43 din legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, „după identificare, procurorul general competent sesizează de îndată Curtea de Apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile şi continuarea procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare”.
„În documentele transmise de statul solicitant, a fost descrisă fapta săvârşită de către Nedelcu Ana Maria, constând în aceea că în anul 2014 a părăsit teritoriul statului canadian, împreună cu copilul său minor, având destinaţia România, încălcând ordinul de custodie, emis de o instanţă canadiană”, a afirmat Iuliana Olteanu, purtător de cuvânt Parchetul Curţii de Apel Bucureşti.
Judecătorii au trimis-o în arest, procurorii contestă decizia
Cazul Anei Maria Nedelcu a ajuns la Tribunalul Bucureşti unde, susţine femeia, judecătorul nu a luat în considerare dovezile pe care avocatul acesteia le-a prezentat şi a dat sentinţa de „retur în Canada”. Ulterior, femeia a atacat decizia la Curtea de Apel, unde, pe numele ei, a fost emis un ordin de arestare preventivă, petru 30 de zile, în vederea extrădării. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Ana Maria contestă decizia instanţei, având în vedere că, după cum susţine ea, pe lângă dovezile prezentate, judecătorii au ascultat şi declaraţiile lui Anthony.
„La Tribunalul Bucureti m-a prezentat prima dată pentru răpire internaţională. Avocatul a depus toate probele de abuz, însă doamna judecător a refuzat să le ia în considerare. Sentinţa a fost de retur în Canada. Ea a spus că nu judecă situaţia de abuz, şi să mă duc în Canada să se judece acolo abuzul. Am ajuns la Curtea de Apel, unde am avut speranţe. Însă la recurs nu au mai contat dovezile, se judecă pe legalitate. Când avocatul a spus cum era abuzat copilul meu, a avut aşa un gest şi a dat să râdă. Decizia asta execută doi copii, pentru că mai am un copil, fetiţa de 4 ani şi băiatul de 6 ani. La tribunalul Bucureşti, doamna procuror şi-a dat seama că Anthony a fost abuzat. L-au intors pe toate părţile o oră şi jumătate, un copil nu minte”, a explicat Ana Maria Nedelcu.
În sala de judecată, procurorii au susţinut că nu se impune arestarea preventivă a femeii, susţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o astfel de măsură şi nici cele pentru extrădare. Atât procurorii, cât şi avocatul Anei au constestat decizia instanţei.
Ana Maria Nedelcu a fost ridicată de poliţişti din casa ei din Bucureşti şi dusă în arestul Poliţiei Capitalei, unde va rămâne cel puţin până când se va lua în discuţie contestaţia făcută de procurori. În tot acest timp, Anthony va rămâne în grija bunicii.
„Deocamdată e un mandat de arestare pentru 30 de zile. Nu am cuvinte. Copilul rămâne cu mama mea. Este cumplit. Până să-mi fac bagajul au venit cei de la poliţie. Nu am avut timp să-mi iau rămas bun de la copil”, a declarat Ana Maria Nedelcu.
Dacă în România pedeapsa pentru Ana Maria ar putea fi de până la 3 luni de detenţie, lucrurile stau altfel în cazul în care românca ajunge înapoi în Canada şi este judecată după legile de acolo. Astfel, dacă femeia va fi găsită vinovată de răpire internaţională de către autorităţile canadiene, aceasta riscă să primească o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
Memoriu către preşedinte
Ana Maria Nedelcu a trimis un memoriu către preşedintele Klaus Iohannis. În document, femeia îi cere sprijinul pe motiv că i-au fost” încălcate drepturile constituţionale la o judecată corectă”.
„În această calitate pe care o deţineţi vă solicit să verificaţi modul în care autorităţile statului îmi asigură beneficiul drepturilor constituţionale, mie şi copiilor mei”, a scris femeia în memoriu.
Ana Maria Nedelcu susţine că decizia judecătorului este una abuzivă, în condiţiile în care procurorii au declarat că nu susţin arestarea preventivă.
„A înţeles să adauge de la sine o altă încadrare juridică a faptelor într-o infracţiune mai gravă, pentru că astfel să fie îndeplinită condiţia gravităţii pedepsei. De asemenea, judecătorul s-a învestit din oficiu cu cererea de arestare în vederea extrădării fără a fi învestit de către procuror cu asemenea cerere”, se arată în memoriu.
Femeia a susţinut în documentul trimis la Palatul Cotroceni că nu a avut o judecată bazată pe lege şi că de la dosarul cu cererea de extrădare formulată de autorităţile canadiene ar fi lipsit documente esenţiale. În memoriu, Ana Maria Nedelcu i-a scris preşedintelui şi despre abuzurile la care ea şi copilul ar fi fost supuşi de tată.
„Anthony are dreptul la securitate emoţională, liberă de frică şi abuz. Este nevoie să realizaţi că un copil nu trebuie tratat ca un instrument politic de prietenie şi cooperare între popoare. Chiar dacă Canada este un stat bogat care poate cumpăra soarta unui copil, România are obligaţia de a îşi proteja cetăţenii, ori Anthony este cetăţean român şi în sens extins cetăţean al Uniunii Europene şi vă cere ajutorul”, a scris Ana Maria Nedelcu.
Şi Ion Vasile, fratele Anei Maria Nedelcu, a fost primit de unul dintre consilierii preşedintelui.
I-am spus că mama se duce la moarte în Canada dacă o trimit, copilul se duce tot la moarte, iar fata rămâne fără nimeni aici fără mamă. Şi ultima şansă este să ajungem aici ca să ia măsuri în limita legii şi au spus că ne ajută
Alessia Bitar, un alt caz controversat
Cazul Anei Maria Nedelcu se aseamană cu cel al Irinei Cristescu, căsătorită cu cetăţeanul Mexican Hector Bitar de la Pena. Cei doi au împreuna o fetiţă, pe Alessia Bitar. Aceasta a ajuns în România după ce soţul le-a ameninţat cu moartea atât pe ea, cât şi pe fiica lor.
După ce instanţa din Mexic a hotărât să emită un ordin de restricţie pe numele tatălui Alessiei, Irina Cristescu a obţinut şi în România, la Tribunalul Bucureşti, custodia completă a fetiţei, printr-o ordonanţă preşedinţială. După un an şi 10 luni, aceeaşi instanţă, Tribunalul Bucureşti, a decis ca minorul să fie încredinţat tatălui. Irina Cristescu a atacat decizia instanţei la Curtea de Apel Bucureşti, ajungând chiar şi în faţa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din cadrul Camerei Deputaţilor.
Cazul nu a fost încă soluţionat.
Sursa: gandul.info
