De asemenea, oscilațiile pulsului pot sugera și o problemă medicală, cum ar fi cardiomiopatia, anemia, disfuncțiile tiroidiene sau o infecție.
Fluctuațiile mari ale ritmului cardiac sunt un semn precoce al degradării stării de sănătate. Așadar, e bine să știi cum se măsoară corect pulsul, pentru a lua măsuri cât mai rapid, dacă situația o impune.
Valorile normale ale ritmului cardiac, în funcție de vârstă
În mod normal, copiii au un puls ridicat, de 100-160 de bătăi pe minut, acesta scăzând odată cu înaintarea în vârstă.
Ritmul cardiac ideal pentru un adult diferă, de asemenea, în funcție de vârstă, astfel:
- 20 de ani: 100-170 bătăi/minut
- 30 de ani: 95-162 bătăi/minut
- 35 de ani: 93-157 bătăi/minut
- 40 de ani: 90-153 bătăi/minut
- 45 de ani: 88-149 bătăi/minut
- 50 de ani: 85-145 bătăi/minut
- 55 de ani: 83-140 bătăi/minut
- 60 de ani: 80-136 bătăi/minut
- 65 de ani: 78-132 bătăi/minut
- 70 de ani: 75-128 bătăi/minut
În cazul în care valorile ritmului cardiac sunt constant peste 100 de bătăi/minut (tahicardie) sau sub 60 de bătăi/minut (bradicardie) și apar și simptome precum amețeală, leșin, probleme respiratorii, este important să solicitați ajutor medical de urgență.
Ritmul cardiac maxim nu trebuie să depășească 220 bătăi/minut minus vârsta. Cu alte cuvinte, dacă aveți 50 de ani, ritmul cardiac maxim este 170.
Cum se măsoară corect pulsul
Pentru măsurarea pulsului, cele mai indicate zone sunt: încheieturile mâinilor, interiorul cotului sau partea laterală a gâtului.
Înainte de a măsura pulsul, odihniți-vă 5-10 minute pentru a echilibra ritmul cardiac. Țineți la îndemână un ceas cu cronometru, apoi folosiți buricele degetelor pentru a detecta pulsul – pe partea inferioară a încheieturii mâinii sau la gât. Numărați bătăile inimii în decursul a 60 de secunde.
Afecțiuni care pot duce la oscilații ale ritmului cardiac
Alte manifestări ce pot însoți ritmul cardiac scăzut sunt: tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea), amețeala, senzația de leșin, respirația sacadată, paloare, mâini și picioare reci, durere toracică (în piept) sau la nivelul membrelor.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale pulsului scăzut este degenerarea țesutului cardiac ca urma a îmbătrânirii, urmată de cardiomiopatie sau chiar atac de cord, care este o urgență medicală!
Alte posibile cauze ale pulsului scăzut sunt: miocardita (infecția țesutului cardiac), hipotiroidismul (tiroida leneșă), defectele cardiace congenitale, apneea în somn obstructivă, deshidratarea severă, alergiile, infecțiile sau anumite medicamente (antihipertensive).
În schimb, pulsul crescut nu are, în majoritatea cazurilor, drept cauză o afecțiune a inimii, ci mai degrabă anumiți factori duc la acest disconfort. Aceștia includ febra, anemia, hipertiroidia (tiroida hiperactivă), anxietatea, sedentarismul, consumul excesiv de cafea, energizante.
Sursa: csid.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google! 
