Prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul corect al pieței cu aproximativ 10 bani pe litru, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată joi. Specialistul afirmă că diferența nu este foarte mare la prima vedere, dar impactul economic devine semnificativ la nivelul consumului național.
„România este al doilea producător de ţiţei din Europa, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală şi de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră şi un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile şi depozitele interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să stabilizeze preţurile carburanţilor şi să atenueze fluctuaţiile pieţei internaţionale. În cadrul studiului realizat de Asociaţia Energia Inteligentă - Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor şi preţului la pompă în România - se desprinde din analiza fluxurilor de aprovizionare şi a evoluţiei costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că preţul motorinei la pompă din România este peste nivelul preţului corect de piaţă. Diferenţa nu este dramatică - aproximativ 10 bani pe litru - dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar şi această marjă aparent mică devine relevantă”, susţine specialistul.
Potrivit analizei, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România se bazează pe trei niveluri principale: producția internă și importurile curente, stocurile comerciale ale companiilor și stocurile strategice obligatorii ale statului.
„Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi este conceput pentru a asigura securitatea energetică. Rafinăriile din România procesează materia primă din producţia internă şi din importuri maritime sau regionale. Contractele de aprovizionare sunt în general organizate pe cicluri logistice de 30-90 de zile. În paralel, rafinăriile menţin stocuri operaţionale de ţiţei echivalente cu aproximativ 20-45 de zile de funcţionare, nivel standard în industria europeană de rafinare. În cazul produselor petroliere, lanţul logistic este mai rapid, importurile regionale de motorină pot ajunge în 7-21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20-45 de zile”, afirmă Chisăliță.
Expertul arată că România importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează. Consumul anual de țiței este de aproximativ 10 milioane de tone, iar producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri, în special din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak.
În prezent, România are trei rafinării majore: Petromidia (Rompetrol), cu o capacitate de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, Petrobrazi (OMV Petrom), cu aproximativ 4,5 milioane de tone pe an, și Petrotel (Lukoil), cu aproximativ 2,7 milioane de tone pe an. Capacitatea totală de rafinare ajunge la aproximativ 12 milioane de tone anual. Transportul țițeiului și al produselor petroliere este realizat prin rețeaua operată de Conpet, care include aproximativ 3.800 de kilometri de conducte.
Analiza arată că piața carburanților este, în prezent, relativ stabilă. Stocurile comerciale de motorină sunt estimate la aproximativ 450.000 de tone, echivalentul a 25-27 de zile de consum în sezonul de iarnă. În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900.000-950.000 de tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900.000 de tone, echivalentul a circa 30 de zile de funcționare.
„Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l. Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, susţine Dumitru Chisăliţă.
Potrivit specialistului, chiar și o diferență aparent mică poate avea efecte importante asupra economiei.
„Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea depăşesc costurile justificate de materie primă şi logistică, apar întrebări legitime despre structura şi mărimea marjelor comerciale. În acest context, ar fi util ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să analizeze evoluţia marjelor din sectorul distribuţiei de carburanţi şi modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile. Mai multă transparenţă privind structura preţului la pompă ar contribui la consolidarea încrederii publice într-o piaţă esenţială pentru economie. Pentru că, într-o economie dependentă de transport rutier, preţul motorinei nu este doar o problemă energetică - ci una care afectează întreaga economie”, a mai declarat Dumitru Chisăliţă.
Ultimele stiri
