Misterul aurorelor lui Jupiter datează de 40 de ani, dar Agenția Spațială Europeană a anunțat că cele mai recente cercetări au arătat cum funcționează întreg mecanismul aurorelor jupiteriene cu emisii de raze X, scrie hotnews.ro. Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul solar, distanța medie față de Soare este de 778 milioane km temperatura medie la suprafață este -148 de grade, iar masa planetei este de 318 mai mare decât a Terrei.
ESA spune că a fost rezolvat misterul legat de ce cauzează aurorele cu emisii de raze X ale lui Jupiter și astronomii au văzut la lucru întregul mecanism, iar acest proces ar putea apărea în multe alte locuri din univers.
Astronomii specializați pe studiul planetelor au studiat în ultimele decenii spectaculoasele aurore jupiteriene cu emisii de raze X, iar aceste ”culori” ale razelor X sunt date de particule încărcate electronic numite ioni, particule care se lovesc de atmosfera planetei. Astronomii nu aveau însă o explicație despre cum ajungeau întâi ionii la atmosferă.
”Acum, pentru prima oară, astronomii au putut vedea ionii <făcând surf> pe undele electromagnetice ale câmpului magnetic jupiterian, până la atmosferă”, spun cei de la ESA care citează date furnizate de sonda Juno a NASA, dar și de telescopul XMM-Newton care se află pe orbita terestră și studiază emisiile de raze X ale lui Jupiter.
Indiciul a venit după ce un cercetător din Beijing a observat că ceva nu are logică în legătură cu aurorele jupiteriene cu emisii de raze X. Pe Terra, aurorele se formează doar pe o ”centură” ce înconjoară polii magnetici, între 65 și 80 de grade latitudine și dincolo de 80 de grade emisiile aurorale dispar fiindcă liniile câmpului magnetic părăsesc Terra și se conectează la câmpul magnetic din vântul solar.
Aurorele jupiteriene sunt diferite de cele de pe Terra: există dincolo de ”centura” specifică, pulsează în mod regulat și sunt diferite la polul sud, față de cele de la polul nord.
”Sunt caracteristicile tipice ale unui câmp magnetic închis, unde linia câmpului magnetic părăsește planeta la un pol și se reconectează cu planeta la celălalt pol. Toate planetele cu câmpuri magnetice au atât componente deschise de câmp, cât și închise”, spun cei de la ESA. Simulările computerizate făcute în trecut arătau că aceste aurore ce pulsează au legătură cu câmpul magnetic închis care este generat în interiorul lui Jupiter și apoi se răspândește milioane de km în spațiu, înainte de a reveni.
Monitorizările făcute de sonda Juno și de telescopul XMM-Newton au arătat că aceste aurore care pulsează și emit raze X sunt cauzate de fluctuații ale câmpului magnetic jupiterian. ”În timp ce planeta se rotește, câmpul magnetic o urmează și acesta este direct lovit de particulele vântului solar și este comprimat. Aceste comprimări încălzesc particulele care sunt prinse în câmpul magnetic jupiterian. Se declanșează un fenomen prin care particulele sunt direcționate de-a lungul liniilor de câmp”.
Aceste particule sunt atomi încărcați electric numiți ioni și, ghidați de câmp, ionii ”călătoresc” milioane de kilometri în spațiu, lovindu-se până la urmă de atmosfera gigantei gazoase, declanșând aceste aurore cu emisii de raze X.
Acum, că procesul responsabil pentru aurorele lui Jupiter a fost explicat, pot fi studiate alte posibilități și procese similare pot fi și la Neptun și Uranus.
Cât despre Jupiter, ESA va trimite în 2022 sonda JUpiter ICy moons Explorer (Juice) care va ajunge în 2029 și va explora timp de cel puțin trei ani aceste zone îndepărtate.
