61,43% dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută

Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea crește de la 8,11% din totalul nașterilor la 18,77% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 37,2% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 19,27% (INS). În total, numai în 2024, 586 de nașteri s-au înregistrat la fete cu vârsta sub 15 ani, din totalul de 6.117 nașteri din mame minore. Alarmant este un factor de vulnerabilizare suplimentară: 61,43% dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută, față de o medie generală de 5,89%. Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. În perioada 2019-2023, s-au înregistrat 38.865 de nașteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani.  Aceste cifre plasează România într-o poziție critică la nivel european în ceea ce privește incidența sarcinilor la adolescente, apropiind țara noastră, din punct de vedere statistic, de alte continente (Africa ori Asia). Raportul Salvati Copiii 2024 arată că:

• Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
• Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
• Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani;
• România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri.
• Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în perioada 2018 – 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

Prin comparație, Danemarca, țară care a introdus cel mai devreme în lume educația sexuală în școli (1930), înregistrează una dintre cele mai scăzute rate a nașterilor la adolescente între 15 și 19 ani, de peste 8 ori mai mică decât cea a adolescentelor din România (la nivelul anului 2017). Salvați Copiii organizează sesiuni interactive în care le prezintă adolescenților informații de interes pentru aceștia în ceea ce privește sănătatea fizică și emoțională, abordând teme precum: implicațiile interacțiunilor sociale asupra sănătății fizice și psihice, respectiv asupra vieții de familie, relațiile de prietenie, emoții și sentimente, stima de sine, limitele în relațiile dintre semeni, recunoașterea abuzului sexual și a adulților de încredere, atașament, respect, cum funcționează corpul uman, protejarea și menținerea sănătății lui etc. Încă din anul 1998, Salvați Copiii România desfășoară programul „Educație pentru sănătate”, adresat elevilor, în vederea formării de comportamente sănătoase, corecte și responsabile pentru un stil de viață sănătos. În prezent, programul este implementat la nivel național, atât în mediul urban, cât și în cel rural, în zonele în care Organizația Salvați Copiii are filiale sau puncte de lucru: București, Iași, Mangalia, Craiova, Târgu Mureș, Timișoara, Suceava, Brașov, Petrila, Reșița, Pitești, Piatra Neamț, Negrești, Târgoviște, Constanța. Fiind organizat modular, programul acoperă triada cunoștințe-atitudini-comportamente și vizează cinci mari teme: educație sexuală, nutriție și exercițiu fizic, prevenirea comportamentelor de consum a substanțelor periculoase, sănătate emoțională și educație de mediu. România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii. Salvați Copiii România a atras atenția că în mediul rural rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban - 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii (INS 2023) – cauzele majore fiind reprezentate de slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor din mediul rural, accesul îngreunat la servicii medicale, nivelul redus de informare privind îngrijirea nou-născutului, alimentația, vaccinarea sau semnele de alarmă, precum și de sărăcia care limitează accesul la alimentație adecvată, transport, medicamente și servicii medicale. La acestea se adaugă și numărul insuficient de specialiști în zonele rurale. „În acești 15 ani de când implementăm programul de combatere a mortalității infantile am aflat direct de pe teren, din spitale, de la medici, de la mame și din comunități care sunt nevoile reale și cu ce riscuri imense se confruntă o mamă care nu are nici 15 ani și naște într-o maternitate ce nu dispune de aparatură medicală vitală. Sunt multiple probleme aici, de la cele legale și de protecție socială, la cele de acces la servicii medicale”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.