Ziua Geniștilor se sărbătorește în fiecare an, la 31 mai, dată la care, în anul 1859, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, militar de carieră, a „încuviințat” Raportul nr. 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea constituirii și întreținerii unui batalion de geniu, necesar pentru „înaintarea lucrărilor publice”, potrivit site-ului http://www.mapn.ro/. Este, de fapt, data ”nașterii” primei unități de geniu din armata română – Batalionul 1 Geniu.
Un an mai târziu, s-a înființat un al doilea batalion în Țara Românească, care, împreună cu cel din Moldova, urma să constituie întâiul regiment de geniu. Aceste prime batalioane de geniu ale oștirii române aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, împărțiți în patru companii, iar comandantul lor a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, unul dintre organizatorii trupelor de geniu din țara noastră, potrivit „Calendarului Tradițiilor Militare” (2010). Din cauza dificultăților financiare întâmpinate, în anul 1871, trupele au fost contopite într-un singur batalion. Înainte de Războiul de Independență, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o școală a trupei geniului și cinci companii (patru de săpători minari și una de pontonieri). Trupele de geniu au contribuit la executarea de lucrări la unități militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucția întrunită a trupelor, iar în timpul Războiului de Independență din 1877-1878, s-au remarcat prin misiuni specifice, cum ar fi lucrări de fortificații executate pe malul Dunării, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliștioara-Măgura, între 14-31 august 1877, organizarea și executarea lucrărilor de fortificații în zona Plevnei și asigurarea comunicațiilor pentru nevoile trupelor românești și rusești din zonă, contribuind, astfel, la dobândirea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman.
De-a lungul timpului, arma geniului a trecut prin diferite schimbări, în vederea perfecționării ei și a înzestrării trupelor, astfel că, la începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate dintr-un un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități cu o companie aerostații. Misiunile îndeplinite în această perioadă cuprind construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați, precum și a podului de la Cernavodă, pentru a nu fi folosite de inamic, și lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăști și Oituz, din vara anului 1917.
În memoria eroilor armei geniului, în București a fost ridicat monumentul ”Leul”, pe soclul căruia se află inscripția: ”Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului” — ”Eroilor din arma geniului 1916-1919”.
Pe lângă pregătirea militară, trupele de geniu au participat și la executarea unor obiective economice, precum platforme industriale, modernizări portuare, irigații, Transfăgărășanul și Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreținerea rețelei de drumuri și de căi ferate la nivel național etc. Din perioada interbelică, se remarcă contribuția acestora la sistemul de fortificații de la granița de vest a țării, acțiune demarată în anul 1936.
În conformitate cu Hotărârile Parlamentului, nr. 23 și 43/1995 și Hotărârea de Guvern nr. 63 din 7 februarie 1996, începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea IFOR/NATO din Bosnia și Herțegovina, cu 1 batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu), cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertății de mișcare a forței militare internaționale în teatrul de operații, se arată pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro. Geniștii români au îndeplinit 124 de misiuni diverse, de amploare, complexitate și durată diferite, pe întreg teritoriul Bosniei-Herțegovina, într-o arie deosebit de mare (peste 350 km de la nord la sud și peste 300 Km de la est la vest), atât în Republica Srpska, cât și în Federația Croato-Musulmană.
După anul 2000, având în vedere stabilizarea păcii în Bosnia, Batalionul 96 Geniu a fost reorganizat, luând ființă Detașamentul Național ”Bosnia”, staționat la Butmir, și Detașamentul Național ”Olanda”, care a acționat în cadrul contingentului olandez.
Potrivit site-ului www.revista.forter.ro, din august 2003 și până în 2007, un detașament de geniu a fost dislocat în teatrul de operații din Irak, iar un număr semnificativ de ofițeri și subofițeri de geniu au îndeplinit funcții în diferite comandamente ale NATO, fie în cadrul unora permanente, fie în cadrul celor dislocate în teatrele de operații din Afganistan. Având în vedere creșterea amenințărilor specifice din teatrele de operații, a fost înființată o nouă specialitate a armei geniu, EOD „Explosive Ordonance Disposal”, care a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare impresionantă. Structurile de geniu sunt modernizate și înzestrate cu tehnică și materiale, pentru a putea asigura interoperabilitatea cu forțele din structurile NATO și sprijinul genistic pentru acțiunile desfășurate.
Sursa: agerpres.ro
