Prima domnie a MS Regele Mihai I a început în 20 iulie 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I.
Prima domnie
Prima domnie a MS Regele Mihai I a început în 20 iulie 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I. S-a ajuns la situaţia ca ţara să fie condusă de un rege-copil în urma renunţării Principelui Carol (tatăl Regelui Mihai) la prerogativele de moştenitor al coroanei. Viaţa privată a lui Carol, escapadele acestuia au primat faţă de îndatoririle sale ca moştenitor al coroanei. După câteva aventuri, căsătorit fiind cu principesa Elena, Carol are o legătură care devine notorie cu Elena Lupescu, plecând cu aceasta în străinătate. De la Veneţia, principele a trimis, pe 12 decembrie 1925, o scrisoare tatălui său, prin care îl anunţa că renunţă la calitatea de moştenitor al Coroanei.
Cu toate insistenţele, Carol nu renunţă la decizia sa, astfel că Regele Ferdinand convoacă la Sinaia un Consiliu de Coroană, pe 30 decembrie 1925. El le cere participanţilor să ia cunoştinţă de cererea lui Carol şi, cât de repede, să ia măsurile legale pentru recunoaşterea Principelui Mihai ca principe moştenitor al României.
În ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, Principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Regenţa era consituită din trei membri: Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Principele Nicolae (unchiul lui Mihai), care era preşedintele Regenţei. Noua instituţie intră în vigoare după decesul regelui Ferdinand I, pe 20 iulie 1927.
La 20 iulie 1927, Mihai pleacă de la Sinaia spre Bucureşti, împreună cu mama sa. În capitală este întâmpinat de prim-ministrul Ion C. Brătianu. Membrii Regenţei depun jurământul în faţa parlamentului, iar în toate garnizoanele din ţară i se jură credinţă noului Rege: “Jur credinţă Majestăţii Sale regelui Mihai I. Jur de a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, de a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului”. Astfel, Mihai devine rege al României la vârsta de nici şase ani.
Prima domnie a micului Rege Mihai I va dura până în iunie 1930, când ajunge pe tron Regele Carol al II-lea (tată său). Regina-mamă a plecat în exil, iar Regele Mihai a rămas în grija tatălui Său. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
A doua domnie
În urma abdicării tatălui Său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I. Devenit din nou Rege, la 19 ani, Mihai I a avut de-a face cu o situaţie disperată: cel de-al Doilea Război Mondial, o viaţă politică extrem de dificilă şi o ţară în colaps economic. Primii patru ani a domnit sub dictatura Mareşalului Ion Antonescu. În timpul războiului, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de armatele Germaniei naziste. În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu 6 luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni. Astfel, forţele germane au fost obligate să părăsească România. Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări).
În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh. Acolo a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în ţară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana. Acest fapt a creat panică în rândurile autorităţilor comuniste şi, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea. La 30 decembrie 1947, Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au ameninţat pe Suveran cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat. Actul abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegal şi lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodată sancţionat de Parlamentul României.
La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă Elena au părăsit România, luând cu ei doar câteva bunuri personale.
În exil
Exilul MS Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.
Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană “Lear Jeats and Co.” din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci şi cinci de ani. În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate, denumită “Metravel”, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.
În zilele noastre
Din biroul său de la Versoix şi, începând cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru interesele României şi pentru eliberarea acesteia de sub dictatura comunistă şi, după 1989, pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană. Majestatea Sa a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei în ţara noastră.
MS Regele Mihai şi MS Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele Lor publice, Majestăţile Lor aleg să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
Sursa: familiaregala.ro
