Leul se va deprecia treptat în următoarele trimestre, influenţat de factori interni ca creşterea deficitului de cont curent şi incertitudinile fiscale, dar cea mai mare influenţă o vor avea evoluţiile externe, potrivit unei analize a Erste Group.
Devalorizarea va fi de 1,6%, până la 4,62 unităţi pentru un euro în decembrie 2017. ”Înăsprirea politicii monetare în Statele Unite, împreună cu riscurile politice din Europa şi un posibil ton mai ferm din partea Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea dezavantaja leul în 2017”, potrivit băncii austriece, informează News.ro.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat recent că nu vede spaţiu pentru aprecierea leului, sugerând în acest fel că ar putea fi tolerată o depreciere a acestuia.
”Acestea fiind spuse, BNR ar putea să împiedice o creştere puternică a cursului euro/leu, care este oricum mai puţin probabilă, având în vedere percepţia pieţei că volatilitatea acestuia este una scăzută în rândul monedelor din Europa Centrală şi de Est”, consideră analiştii Erste.
Un alt argument împotriva deprecierii puternice a leului este finanţarea stabilă a deficitului de cont curent, investiţiile străine directe şi fondurile europene venite sub forma transferurilor de capital către administraţia publică acoperind peste 100% din deficitul extern.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,5505 lei/euro, în uşoară creştere faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi aproape de nivelul maxim din iunie 2013 atins miercuri, moneda românească rămânând sub presiune, pe o conjunctură regională, spun analiştii.
La nivelul Europei Centrale şi de Est, Erste anticipează că zlotul polonez, coroana cehă şi kuna croată vor înregistra performanţe mai bune decât forintul unguresc, leul şi dinarul sârbesc.
”Evoluţiile divergente ale monedelor din regiune vor continua în trimestrele următoare. Până la sfârşitul anului, vom vedea că trei monede vor deveni mai puternice faţă de euro, iar trei vor fi mai slabe comparativ cu nivelul actual”, se arată în analiză.
Coroana are cel mai mare potenţial de creştere, după abandonarea plafonului de curs, probabil în luna aprilie, dar nivelul ridicat al plasamentelor pe termen lung în coroane care ar putea fi închise ar putea limita creşterile şi chiar să provoace corecţii mari.
Erste anticipează puţin spaţiu de apreciere, de până la 1%, pentru zlot şi kuna faţă de euro, până la sfârşitul anului. În Polonia, piaţa ar putea să ia în considerare prima majorare a dobânzilor în primul semestru din 2018.
În România şi Ungaria, unde băncile centrale au o politică monetară relaxată, ar putea avea loc o depreciere uşoară monedelor, care nu va îngrijora cele două instituţii şi care este văzută ca un rezultat de dorit.
Dinarul sârb ar trebui să se deprecieze uşor, întrucât două majorări ale dobânzilor nu vor fi suficiente pentru a păstra atractivitatea monedei după ce Rezerva Federală americană va mări dobânzile de trei ori în acest an, consideră Erste.
Sursa: digi24.ro
