Nu mai departe de duminica trecută am făcut prăznuirea Tuturor Sfinților, știuți și neștiuți, care împreună alcătuiesc lanul sfințeniei din fața tronului dumnezeiesc. Drumul sfințeniei a fost deschis pentru toți creștinii de Apostoli, cuvioși, asceți, ierarhi ai Bisericii si mucenici ai credinței creștine, pe fiecare dintre aceștia sărbătorindu-i fie într-o sărbătoare generală, cum a fost duminica trecută, fie în ziua rânduită fiecăruia spre prăznuire.
Astăzi, 29 iunie, îi cinstim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, mărturisitorii și propovăduitorii învățăturii creștine în lume. Piatra de temelie si vasul ales.
Sfântul Apostol Petru, fiu al lui Iona și frate al Apostolului Andrei, se trăgea din poporul ales și locuia în Betsaida Galileii având ocupația de pescar. Întâlnirea cu Hristos avea să îl transforme, împreună cu fratele său, în pescar de oameni. Fără întrebări, fără ezitări, fără justificări ascultă chemarea și Îl urmează pe Hristos într-un moment în care Acesta nu se bucura de prea multă popularitate, ba chiar mulți Îl priveau cu neîncredere. Cu inimă curată, credință puternică și o dragoste capabilă de orice sacrificiu, lasă tot și urmeză Lui Hristos, lasându-ne mărturia cu valoarea cat a unei pietre de temelie ”Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Mt. 16,16), fapt confirmat de răspunsul dat de Mântuitorul acestei mărturisiri : ”Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui” (Mt. 16,18). Această mărturisire avea să o ducă în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică, Babilon și Roma, unde, în anul 67, avea să își afle și moartea mucenicească prin răstignirea pe cruce cu capul în jos. O viață prin care Îl mărturisește pe Hristos, careia, însă, cântecul cocoșului din Grădina Ghetsimani care îi anunța trădarea, avea să îi adauge lacrimi amare de căință, facând ca mărturisirea sa să fie mai pătrunzătoare și vie.
Sfântul Apostol Pavel, fostul Saul din Tars, s-a născut într-o familie înstărită de neam evreu și își urma pregătirea la faimoasa școală a lui Gamaliel, pregătindu-se pentru a deveni un iscusit rabin. Ajungând să aibă mari împuterniciri, începe persecuția împotriva creștinilor și participă chiar și la uciderea Arhidiaconului Stefan. Așadar, avem în fața ochilor un mare persecutor al creștinilor, transformat pe drumul Damascului în vasul ales al Lui Dumnezeu după cum singur mărturisește în Epistola către Galateni 2,20:” Nu eu, ci Hristos trăiește în mine”. După cele trei mari călătorii misionare, în care propovăduiește și Îl duce lumii pe Hristos, își află sfârșitul mucenicesc în anul 67, prin decapitare.
Astăzi, prin sărbătoarea închinată acestor doi mari mărturisitori ai Lui Hristos, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, nu facem altceva decât să aducem și să dăm mai departe mărturia lor, iar faptul că în iconografia ortodoxă sunt reprezentați purtând pe brațe macheta unei biserici, arată încă o dată că sunt considerați de Sfânta Biserică drept temelie a ei. Bucuria este cu atât mai mare pentru noi cu cât și Schitul din Moneasa este pus sub oblăduirea acestor doi mari Sfinți Apostoli, urmând ca hramul cu slujbă arhierească să fie ținut duminică, 3 iulie.
Celor care purtați numele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Dumnezeu să vă bucure cu împliniri duhovnicești care să vă facă din viață o adevărată mărturisire! La mulți ani!
Doamne ajută! Monahul Serafim (Schitul Moneasa)
