Roverul Curiosity, administrat de NASA, a descoperit pe planeta Marte o serie de roci bogate în săruri minerale, ce ar putea să reprezinte dovezi ce atestă existenţa unor mici lacuri sărate marţiene, care treceau succesiv prin cicluri de revărsare şi secare, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Geoscience, informează Xinhua, citat de Agerpres.
Acele săruri au fost găsite într-o secţiune de roci sedimentare cu înălţimea de 150 de metri, denumită „Sutton Island”, pe care roverul Curiosity a analizat-o în 2017.
Pe baza unor crăpături şi fisuri în scoarţa marţiană, observate în situl denumit „Old Soaker”, inginerii de la California Institute of Technology (Caltech) ştiau deja că acea zonă trecuse prin perioade succesive de secetă, însă sărurile din Sutton Island sugerează şi faptul că apa a existat acolo în alte perioade, permiţând acumulările de minerale.
„Ne-am dus în craterul Gale, pentru că el conservă acea înregistrare unică a modificărilor de pe Marte”, a precizat coordonatorul studiului, William Rapin, cercetător la Caltech.
„Înţelegerea momentului şi a modului în care clima unei planete a început să evolueze reprezintă o piesă dintr-un alt puzzle: Când şi pentru cât de mult timp a putut Marte să întreţină viaţa microbiană la suprafaţa sa?”, a adăugat profesorul american.
Depozitele de săruri minerale reprezintă indicatoare ale nivelului apei, create de fluctuaţiile de climă, pe măsură ce Marte s-a transformat dintr-o planetă umedă în deşertul îngheţat care este în zilele noastre, potrivit aceluiaşi studiu.
Această concluzie a cercetătorilor de la NASA ar putea fi un semnal care să dea startul unor noi descoperiri viitoare, în contextul în care Curiosity se îndreaptă spre o regiune denumită „unitate purtătoare de sulfat”, care s-ar fi format într-un mediu mult mai secetos. Acea zonă contrastează puternic cu zona mai joasă cercetată de NASA, unde roverul Curiosity a descoperit dovezi ale unor lacuri persistente cu apă dulce.
Craterul Gale este o rămăşiţă străveche a unui impact masiv din trecutul planetei Marte. Sedimentele purtate de apă şi vânt au umplut în cele din urmă fundul craterului, strat după strat. Fiecare strat sedimentar dezvăluie o eră diferită din istoria Planetei Roşii şi deţine informaţii preţioase despre clima dominantă în fiecare epocă, potrivit NASA.
Ţinând cont că Pământul şi Marte au avut evoluţii similare în „tinereţe”, profesorul Rapin afirmă că Sutton Island ar putea să semene cu lacurile saline din platoul muntos Altiplano din America de Sud.
Roverul Curiosity a asolizat în apropiere de Muntele Sharp din Craterul Gale de pe Marte în august 2012 şi a ajuns la baza acelui munte marţian în 2014. De atunci, vehicul robotizat american a traversat o serie diversă de reliefuri, asupra cărora atât apa, cât şi vânturile şi-au lăsat amprenta.
Sursa: agerpres.ro
