În anul Centenarului Marii Uniri, Primăria municipiului Arad nu are altă preocupare decât să renoveze un monument dedicat soldaților sovietici. Ce contează că nu avem un Monument al Marii Uniri sau cine să se gândească la Crucea Martirilor Unirii, din spatele Primăriei Arad, care stă să cadă ?
Principala preocupare a lui Gheorghe Falcă, acest luptător de fațadă pentru promovarea valorilor naționale, europene și euro-atlantice, este să se îngrijească de obeliscul eroilor sovietici căzuți în al doilea război mondial, monument ridicat în Cimitirul Pomenirea. Astfel că, în bugetul pe anul 2018, la capitolul „Cultură, Recreere și Religie“, la propunerea lui Gheorghe Falcă, prin votul consilierilor PNL-UDMR, s-au alocat nu mai puțin de 30.000 de lei, pentru lucrări de reparații la monumentul sovieticilor.
Același primar Gheorghe Falcă refuză însă, cu o îndârjire de neînțeles, să facă minimul efort de a spune „DA“ amplasării Monumentului Marii Uniri la Arad, în anul Centenarului. Un monument care a fost finalizat și care așteaptă doar undă verde din partea stăpânului Aradului.
Modul în care acționează Gheorghe Falcă în anul Centenarului este o rușine pentru Primăria Aradului, dar și pentru Partidul Național Liberal, ai cărui reprezentanți au avut o contribuție substanțială la realizarea Marii Uniri de la 1918. Cu siguranță, Brătianu se întoarce în mormânt, cu astfel de urmași, nedemni pentru Partidul Național Liberal, nedemni pentru un oraș ca Aradul.
