PLANURI VECHI SI NOI PE MII DE PAGINI PENTRU ZONA PROTEJATA

by Sida Voicu

Primăria Municipiului Arad a pus la transparenţă un proiect de hotărărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism pentru zona construită protejată  şi zona monumentelor protejate.  Este vorba de trei studii mari şi late ce însumează mii de pagini de studiat pentru cei care vor să aducă sugestii/critici/completări. Pe siteul Primăriei, la secţiunea „Proiecte de hotărâri”, pot fi găsite următoarele documentaţii: PUZCP, Volumul I, „Memoriu general”; PUZCP, Volumul II, Regulamentul local de urbanism; PUZCP, Volumul III, Studii de fundamentare asupra ansamblului urban Arad.

PUZ-ul în cauză este opera societăţii Proiect S.A., deţinută de socrul lui Gheorghe Falcă, Gheorghe Seculici şi cuprinde cam toate planurile de care aţi auzit vreodată despre ce ar fi bine sau ce se intenţionează să se facă în zona centrală a Municipiului Arad (între limitele Palat CFR (Nord), Malul Mureşului – Cetate (Est), Pod Traian (Sud), Str. A. Şaguna – Lacului (Vest)).  Conform celor scrise în introducerea volumul I, PUZ-ul a fost elaborat în baza contractului de servicii cu nr. 72891/09.11.2007 (!), dată la care Gheorghe Falcă era încă în primul său mandat de primar! Numărul proiectului este 39.027/2009.  Deci Primăria propune Consiliului Local aprobarea unui document al cărui redactare a început, teoretic, în urmă cu 7 ani şi e posibil ca o primă formă să fi fost gata în 2009 când i s-a dat numărul de înregistrare.  Lecturând prima parte a volumui I este clar că datele au fost actualizate deşi există unele scăpări care arată că textul a fost scris acum câţiva ani (referinţe la date vechi privind numărul populaţiei; la un moment dat judeţul Arad cuprinde doar 7 oraşe fără cele mai noi, Pecica şi Sântana;  amintirea autostrăzii doar ca intenţie în planul de dezvoltare naţional – deşi la baza fiecărei pagini din proiect găsim anul 2013 etc).  Acest prim volum mai reuneşte cele cuprinse în alte planuri ale municipalităţii cu privire la câteva zone din centrul oraşului, cum ar fi Piaţa Catedralei, Piaţa Avram Iancu sau Piaţa Mihai Viteazu. Se menţionează iarăşi parcarea subterană din Piaţa „Avram Iancu” deşi printr-un studiu de fezabilitate s-a arătat că ea nu ar fi rentabilă nici în 30 de ani pentru un eventual investitor privat (deci nici pentru Primărie…).  Pentru Piaţa Mihai Viteazu’ se preia ideea proiectului abandonat în 2006-2007  în urma presiunii publice privind crearea unei clădiri mari în această piaţă care să-i adăpostească exclusiv pe vânzătorii de legume şi fructe. Pentru Bulevardul Revoluţiei se propune eliminarea parcărilor mediane pentru lăsa locul unui parc, asemenea celui din „perioada Imperiului Austro-Ungar”.

 

Facebook Comments