IICCMER: Cercetările pentru descoperirea mormintelor opozanților anticomuniști, reluate la Caransebeș

by Adrian Topor

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în colaborare cu Parchetul Militar Timişoara, a reluat miercuri cercetările începute în vară în curtea unui imobil din Caransebeş în vederea descoperirii unor morminte ale opozanţilor anticomunişti care au fost omorâţi în anchetele Securităţii sau au fost executaţi prin împuşcare în urma unor sentinţe judecătoreşti.

„Aici putem spune că ne aflăm într-un adevărat triunghi al morţii. Am găsit în urmă cu câteva luni patru bucăţi de femur de la patru persoane diferite, solul fiind deranjat de lucrările de construcţie ale unui bloc-cămin de garnizoană, ridicat în 1975. Continuăm cercetările pentru a lămuri situaţia. Au ieşit deja trei schelete şi bănuim că pot să aparţină victimelor, deocamdată neidentificate, dispărute aici pe parcursul anchetelor făcute de Securitate la începutul anilor ’50. În aceste locuri erau efectuate anchete extrem de dure, în care foarte mulţi dintre cei supuşi acestora au murit. Rămâne ca medicii legişti să facă cercetări asupra osemintelor şi să stabilească, dacă se poate, cauza morţii. Deocamdată nu au fost găsite urme de împuşcare, dar este şi greu în stadiul la care se află acum cercetările”, a declarat istoricul Marius Oprea.

În fapt, urme au fost găsite încă de când arheologul Richard Petrovschi a ridicat acest bloc, el lucrând pe atunci la muzeul din Caransebeş şi a fost sesizat de un subofiţer de miliţie că s-au găsit oase umane. Potrivit lui Oprea, după ce au ajuns la locul respectiv, a fost găsit printre oseminte şi un nasture ce avea inscripţionat RPR (Republica Populară Română), însă totul a fost muşamalizat şi dat uitării.

În arhive există foarte multe informaţii, inclusiv despre Teregova, unde au fost găsite osemintele a doi partizani împuşcaţi de Securitate. A fost o zonă de rezistenţă extrem de activă şi de puternică împotriva comunizării României, ceea ce a dus la foarte multe victime, la fel ca şi deportarea în Bărăgan, din noaptea de Rusalii din 1951, în rândul celor consideraţi contrarevoluţionari, o tragedie care este extrem de vie în memoria bănăţenilor, a subliniat istoricul.

Toate au fost „opera” Comandamentului unic teritorial, o structură militarizată a Securităţii comuniste, care funcţiona în clădirea de pe actuala stradă Nicolae Bălcescu în anul 1949. Comandamentul Unic al Securităţii din zona Banat reunea trupe de securitate, miliţie, anchetatori de securitate detaşaţi din întreaga ţară. Practic, atunci, tot oraşul a fost militarizat şi a fost epicentrul zonei de luptă împotriva mişcării de partizani din Banat, după cum afirmă Marius Oprea. Pe parcursul anilor care au urmat, aici au fost aduşi sute de ţărani, arestaţi din toate satele Banatului, pentru că erau bănuiţi că i-au ajutat pe partizani sau pentru că ştiau unde se află ascunşi aceştia. Mulţi dintre ei nu s-au mai întors niciodată la casele lor.

Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcţiona Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundaţia unuia dintre cele două blocuri ce s-au construit cu destinaţie de cămine pentru cadrele militare din garnizoană.

„Noi, în vară, am cercetat cât mai aproape de fundaţiile blocurilor, în zonele în care arheologul ne-a indicat. Dacă în partea de nord nu am găsit nimic, pe partea cealaltă am găsit două morminte, parţial deranjate de o groapă contemporană, ce provine de la construcţia blocului, dar şi rămăşiţele altor două. Deci, ar fi patru morţi identificaţi, doi în situl parţial păstrat şi doi în pământul purtat, deranjaţi în groapă. Tot în acest an, am revenit cu o a doua campanie, cu un şanţ mai vast, paralel cu ceea ce am făcut în vară şi până acum sunt încă patru morminte depistate. Nu avem o datare exactă a acestora, dar se ştie că sunt înhumări fără sicriu, fără un inventar funerar după care i-am putea încadra cronologic. Având în vedere contextul zonei, mărturiile şi documentele găsite în arhivele Securităţii, se presupune că ar fi victime ale regimului comunism”, susţine arheologul Gheorghe Petrov, responsabil de şantier la Caransebeş.

Potrivit acestuia, cercetările vor continua şi se vor extinde şi în curtea penitenciarului din municipiu.

Clădirea care adăposteşte Cercul Militar, situată pe str. Nicolae Bălcescu la nr. 5, a fost construită în anul 1885 cu destinaţie de liceu pentru fete. Începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei. Imobilul a servit timp de câţiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiş, o structură militarizată a Securităţii comuniste, înfiinţată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acţiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomunişti din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe strada Horia, până prin anul 1959 s-a aflat şi sediul Securităţii din Caransebeş, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află şi fosta clădire a penitenciarului, astăzi având destinaţie de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest Cercul Militar, spaţiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton, informează site-ul IICCMER.

Conform sursei citate, IICCMER a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timişoara, care a deschis în acest caz un dosar de cercetare penală. Cazul prezintă o importanţă deosebită şi are multiple implicaţii, fiind vorba de soarta mai multor persoane dispărute despre care se ştie că au fost arestate şi aduse pentru anchetă la Caransebeş.

Tot în arhivele fostei Securităţi au fost găsite şi numele a 19 ofiţeri şi subofiţeri, care s-au „remarcat” prin astfel de acţiuni. Acestea au fost puse la dispoziţia Parchetului Militar, pentru a face cercetările necesare.

Sursa: agerpres.ro

Facebook Comments