Soaldina mai este cunoscuta ca iarba ciutei, verzisoara sau iarba tutunului. Aceast planta este, de fapt, o tufanica intalnita prin fanete, prin locuri uscate si mai putin frecventate de animale sau de oameni. Este o planta iubitoare de soare, de lumina. Tulpinile ii sunt lipsite de perisori si se ramifica spre varf. Frunzele sunt aproape ovale, consistente si au gust acru. Iarba de soaldina infloreste in prima jumatate a verii. Face parte din familia crasulaceelor. Pentru uz medicinal se recolteaza partea aeriana a plantei, din care se prepara cataplasme, infuzii, decoct. Planta sau bucati de planta se aplica in terapii externe si sub forma proaspata, direct pe zona afectata.
Preparatele din aceasta planta au importante calitati medicinale, fiind antiepileptice, antiscorbutice, antisudorifice, antiulceroase si chiar anticanceroase. Poate contribui la combaterea scorbutului, a starilor febrile, a unor boli de piele, precum ulcerele cutanate, micozele, pistruii, abcesele, ranile greu vindecabile. Este indicata in tratamentul sclerozei si al hipertensiunii. Poate fi utila in cancerul de piele.
Iarba de soaldina poate fi utilizata in tratarea unor afectiuni diverse, precum induratii ale pielii, plagi, tumori. In uz intern este folosita sub forma de infuzie pentru tratarea diurezei si a febrei. In uz extern se foloseste sub forma de decoct,infuzie sau ca adaos de baie si trateaza durerile de picioare,artrita si scorbutul (lipsa vitaminei C). Planta sau bucati din aceasta se aplica in terapii externe si sub forma proaspata, direct pe zona afectata.
Substante active importante: flavone, zaharuri, rezine, alcaloizi. Specifice acestei plante sunt sematina (care este un alcaloid) si rutina (o glicozida). in cantitate mare, preparatele de iarba de soaldina pot fi toxice. intrebuintari. Preparatele din iarba de soaldina au importante virtuti medicinale, fiind antiepileptice, antiscorbutice, antisudorifice, antiulceroase si chiar anticanceroase.
