GREENPEACE VREA SĂ INCLUDĂ 845 DE HECTARE DE PĂDURI VIRGINE ÎN CATALOGUL NAȚIONAL

by Dana B.

Zeci de activiști Greenpeace din 14 țări europene au cartat, în ultimele trei săptămâni, 845 de hectare de păduri seculare în munții Făgăraș, din județul Argeș, pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, informează organizația printr-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

Analiza Greenpeace arată, de asemenea, că în ultimii 10 ani, în zona care înainte adăpostea 2.575 de hectare de păduri virgine, 985 de hectare (38,3%) au fost distruse.

Activiștii atrag atenția și asupra faptului că puținele păduri virgine rămase sunt încă amenințate, în mare parte de exploatările forestiere. Greenpeace cere Ministrului Mediului Apelor și Pădurilor din România să aplice de urgență moratoriul instituit prin lege asupra oricărei forme de intervenție în pădurile care încă se pot califica pentru a fi incluse în Catalog și protejate.

În perioada menționată, activiștii au realizat un inventar detaliat în 15 suprafețe de probă dintr-o pădure de 141,9 hectare în Valea Cumpăna, din munții Făgăraș. Ei au măsurat fiecare arbore cu un diametru la înălțimea pieptului de minim 7 centimetri, au identificat specia și au notat dacă arborele are caracteristici speciale de biotop, precum scorburi, cuiburi sau găuri făcute de ciocănitori. Au fost măsurați și arborii morți, pe picior sau la sol, cu un diametru mai mare de 20 de centimetri, luând în considerare și diferitele stadii de descompunere. În total, inventarul a cuprins 3.960 de arbori vii, din care 616 arbori cu un diametru la piept de 50 de centimetri și peste. Mai mult, au fost documentați și 197 arbori morți pe picior și 357 de arbori morți la sol.

„Numărul mare de arbori bătrâni vii, precum și cantitatea și calitatea lemnului mort sunt indicatori importanți ai ecosistemelor intacte. Informațiile colectate vor fi analizate pentru a sublinia valoarea ecologică a acestei păduri. În ciuda faptului că acolo au avut loc tăieri de arbori, chiar și aceste așa-numite păduri cvasi-virgine sunt foarte importante pentru clima și biodiversitate”, precizează reprezentanții organizației de mediu.

Greenpeace a mai documentat două zone, văile Cumpănița și Mușeteica, ajungând la un total de 845 de hectare de pădure documentate potrivit cerințelor oficiale pentru includerea în Catalog.

„Pentru văile Cumpăna și Cumpănița a fost documentată o zonă cu păduri virgine de 2.575 de hectare, într-un raport publicat în 2005. O analiza a imaginilor satelitare realizată de Greenpeace arată că, de atunci, 38,3% din aceste păduri au fost degradate sau distruse, în mare parte din cauza exploatărilor forestiere și a infrastructurii asociată acestora, precum drumurile forestiere și drumurilor de scoatere a lemnului, se menționează în comunicat.

Greenpeace a documentat și faptul că exploatările forestiere continuă încă, chiar și în puținele păduri virgine rămase.

„Din păcate, în ultimul deceniu, au avut loc exploatări forestiere legale în păduri virgine, pentru că acest lucru nu a fost prevenit de nicio lege sau practică de management silvic. Lipsa de viziune și responsabilitate a însemnat că România și astfel inclusiv Europa, să piardă aproape jumătate din pădurile virgine existente în urma cu un deceniu’, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonatorul campaniei de păduri și biodiversitate al Greenpeace România.

Greenpeace cere ministerului să își asume responsabilitatea și să inițieze de urgență un proiect național de identificare a tuturor pădurilor virgine și să le includă pe acestea în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din România. De asemenea este imperativ să interzică tăierile de arbori în toate pădurile virgine și cvasivirgine până la finalizarea completă a inventarului național.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat măsuri inclusiv pentru a asigura protecția pădurilor virgine aflate în proprietate privată, fiind reluate demersurile pentru aprobarea actului normativ care să permită plata pierderilor economice ale proprietarilor produse de interdicția de exploatare, proiectul de Hotărâre de Guvern fiind depus la Comisia Europeană pentru aprobare, precizează reprezentanții ministerului într-o notă publicată, săptămâna trecută, pe site-ul MMAP, ca răspuns la petițiile online privind salvarea pădurilor virgine din România.

Aceștia subliniază că, în paralel, sunt căutate surse de finanțare pentru realizarea studiilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, efort care este deja preluat parțial de societatea civilă prin organizații neguvernamentale dedicate.

„Îmbunătățirea managementului pădurilor din România este imperios necesară, mai ales că acest domeniu a fost neglijat sau s-a confruntat cu nenumărate abuzuri de-a lungul anilor. Eliminarea tuturor neregulilor și disfuncționalităților din sistem este o muncă de durată. Acest Guvern și conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în acest an a inițiat fără ezitare măsuri de reformare a sistemului forestier, reflectate în planul de măsuri adoptat la începutul mandatului. Cu toate acestea, sunt încă foarte multe lucruri de făcut. Ne exprimăm speranța că Guvernele viitoare vor avea în vedere continuarea și îmbunătățirea demersurilor noastre”, menționează reprezentanții MMAP.

Potrivit acestora, Guvernul României nu a ignorat studiul care vorbește despre oportunitatea de a avea pe teritoriul țării noastre cele mai multe păduri virgine din Europa, iar actualul ministru al Mediului, Cristiana Pașca Palmer, încă de la începutul mandatului, împreună cu conducerea MMAP „s-a aplecat serios” asupra problematicii pădurilor virgine și a inclus-o în lista scurtă a priorităților de lucru pentru anul 2016.

„Ca urmare, echipa MMAP a finalizat deja o legislație fermă pentru inventarierea și punerea sub protecție a tuturor pădurilor virgine din România. Țara noastra va avea în scurtă vreme (circa 6 luni) un Catalog Național al Pădurilor Virgine — primul instrument real și capabil inițiat vreodată de Ministerul Mediului pentru ocrotirea strictă a pădurilor virgine din țara noastră și pentru identificarea de noi suprafețe de acest tip. Odată incluse în Catalog, aceste păduri virgine nu mai pot fi scoase de sub protecție, cu excepția eventualelor cazuri de siguranță sau securitate națională”, se arată în răspunsul MMAP.

De asemenea, actuala conducere a MMAP a decis, în premieră în România, să dea posibilitatea implicării în procesul de documentare și constituire a catalogului pădurilor virgine și organizațiilor non-guvernamentale, administratorilor de păduri, administratorilor de arii protejate, instituțiilor de cercetare ori educație. În trecut, numai administratorii de păduri puteau să elaboreze studii de documentare a pădurilor virgine și cvasi-virgine.

O altă modificare adoptată de actuala conducere a MMAP se referă la sancțiuni aspre pentru cei „care atentează asupra acestei avuții naționale”. Astfel, dacă până în prezent nu au existat sancțiuni pentru tăieri în pădurile virgine și cvasivirgine, prin Ordonanța de Urgență de modificare a Legii 171/2010 se propun amenzi „usturătoare”.

Totodată, începând din 27 ianuarie 2016, suprafețe importante de păduri virgine și seculare de fag din România au fost înscrise ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO sub denumirea „Păduri virgine de fag din Carpați și Germania”.

Sursa: agerpres.ro

Facebook Comments