Gai…cartier bătrân și plin de amintiri pentru mine și nu numai pentru mine. Cred că a fost primul cartier al Aradului care a fost dotat cu linie de tramvai. Cartier cu 5 biserici plus o mănăstire. Mereu l-am văzut frumos, mereu găseam noi locuri de joacă. L-am părăsit o perioadă de aproximativ 30 de ani….l-am părăsit incorect spus, pentru că săptămânal reveneam pe ulițele lui.
Din 2001 locuiesc iar în Gai…nu în centru lui ci undeva mai spre BAT, dar ”centrul ” lui e locul nostru, al bătrânilor de depănare a amintirilor la o cafea în fața ”Flanei”( un market cu de toate în el). Prin ”centrul” Gai-ului trece lumea spre trei din cele 5 biserici ale lui și , mai ales , spre Mănăstire. Vin oameni din tot orașul, din toată țara …..
Uitați-vă în pozele postate…îmi este jenă ca și găian. Nu mă refer la kitsch-ul ce dorește să fie un loc de joacă pentru copii…deși și acela îmi lasă gusturi amare. Ochii celor care trec prin centrul cartierului meu se acoperă jenați cu pleoapele la peisajul ce se lăbărțează în vecinătatea stației de taxi din acel loc.
Va veni primăvara și , dacă trăiesc, voi avea alte subiecte ( din păcate) …subiecte tot din centrul Gai-ului. Mă așteaptă bălăriile din fostul parc , înghesuiala de kitsch-uri din jurul bisericii sârbești, posibil și reapariția lui Ghiță, personajul care își face ”culcușul” zi și noapte pe o gură de canal de lângă stația de tramvai.
Gai…cartier bătrân …doresc să fii frumos și pentru generațiile actuale!
Ioan Hamza
